O vorba din batrini spune ca pentru a fi fericit si implinit in aceasta lume trebuie sa ridici o casa, sa cresti un copil si sa plantezi un copac. Generatii intregi inaintea noastra si-au cladit viata pe un schelet ce a avut la baza aceste trei cerinte minime. Pentru unii, acum, pare un mod de gindire depasit, dar nu va grabiti sa judecati, realizarea acestor trei cerinte inseamna, de fapt, sa traiesti respectind citeva principii elementare, necesare unei dezvoltari armonioase, atit a ta ca individ cit si a societatii din care faci parte. Pentru ca, metaforic vorbind, casa, copilul si copacul reprezinta trainicie, stabilitate, bunastare, responsabilitate, dragoste, speranta.
Comunistii, cu modul lor de gindire deformat, au minimalizat insemnatatea acestor principii sanatoase. Au distrus fara discernamint mii de case si asezaminte, multe din ele adevarate monumente arhitecturale si au pus in loc cazemate din beton, fara pic de personalitate. Ne-au obligat sa facem copii pe banda rulanta, cu voie sau fara voie, transformind acest miracol intr-o adevarata corvoada. Au taiat mii de hectare de padure, doar pentru a mari suprafata arabila, pentru ei primind marimea si nu calitatea. Dar raul produs de comunisti nici nu se compara cu ce a urmat dupa. Acum, o casa e un vis - pentru foarte multi irealizabil - iar despre constructii monumentale, care sa reziste peste secole, nici nu poate fi vorba. Copii sint din ce in ce mai putini, iar padurile au fost tinta unui adevarat macel.
Acum, in plina campanie electorala, insa, politicienii nostri redescopera roata. Dintr-o data, toti realizeaza ca in ultimii ani foarte multe lucruri importante au fost lasate in uitare si ca din incompetenta sau nestiinta, Braila a pierdut investitii uluitoare. Asa ca toti promit ca in urmatorii patru ani Braila va avea "marea cu sarea": drumuri expres, port de agrement, aeroport, cartiere rezidentiale si pod peste Dunare. Dati-mi voie sa nu ii cred. La fel au promis si acum patru, si acum opt ani, iar de realizat nu au realizat mai nimic.
De departe, insa, una din promisiunile actualului primar, Constantin Cibu, pare de-a dreptul ilara.
Conform unui proiect deja intocmit - pentru ca municipalitatea este obligata, conform negocierilor cu UE, sa creasca suprafata impadurita pe cap de locuitor - in urmatorii 4 - 5 ani, Braila ar trebui sa se imbogateasca cu citeva milioane de copaci. Terenul pentru noile trupuri de padure se stie deja, au fost identificate vreo 50 de hectare, proiectele sint facute, dar nu sint bani. Asa ca, pentru a indeplini cerinta UE, primarul vrea sa ceara Guvernului sa aprobe trecerea a 100 ha padure din administrarea Romsilva in administrarea municipalitatii. In acest fel braileanul va avea doar suprafata de padure impusa de UE, fara ca in realitate sa se fi plantat macar un copac.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Desi e constient ca noile plantatii sint doar ipotetice, cel putin la acest moment, Cibu continua. Concret, pentru a mai rezolva inca o problema grava a muncipalitatii, lipsa spatiilor de agrement, in planurile privind infiintarea plantatiilor se prevede ca suprafete de citeva hectare sa fie transformate in parcuri, cu alei, banci, locuri de joaca pentru copii si alte utilitati. Asta da promisiune electorala! Dar, oare, si-a facut Cibu socoteala sa vada cam cit ar insemna devizul pentru o asemenea lucrare?
Si mai am o nedumerire. De parcuri, e clar, avem nevoie. Dar, daca tot nu le iese figura cu cele din proiectul cu impaduriri, de ce nu ia in calcul municipalitatea o alternativa mai la indemina, viabila si mai putin costisitoare: reamenajarea zonelor de agrement deja existente. Ca de exemplu, Parcul Monument, care are nevoie doar de putina imaginatie si sume usor de suportat de bugetul local.
Ca, zau asa, rusinos e sa ai in mijlocul orasului mai bine de 1 hectar de padure, cu copaci de peste 100 de ani si sa-l lasi de izbeliste, o jungla plina de gunoaie, cu iarba necosita, copaci netoaletati, sufocata de roiuri de tintari, iar tu sa alergi dupa cai verzi pe pereti, visind la ce ar putea fi odata.
Comunistii, cu modul lor de gindire deformat, au minimalizat insemnatatea acestor principii sanatoase. Au distrus fara discernamint mii de case si asezaminte, multe din ele adevarate monumente arhitecturale si au pus in loc cazemate din beton, fara pic de personalitate. Ne-au obligat sa facem copii pe banda rulanta, cu voie sau fara voie, transformind acest miracol intr-o adevarata corvoada. Au taiat mii de hectare de padure, doar pentru a mari suprafata arabila, pentru ei primind marimea si nu calitatea. Dar raul produs de comunisti nici nu se compara cu ce a urmat dupa. Acum, o casa e un vis - pentru foarte multi irealizabil - iar despre constructii monumentale, care sa reziste peste secole, nici nu poate fi vorba. Copii sint din ce in ce mai putini, iar padurile au fost tinta unui adevarat macel.
Acum, in plina campanie electorala, insa, politicienii nostri redescopera roata. Dintr-o data, toti realizeaza ca in ultimii ani foarte multe lucruri importante au fost lasate in uitare si ca din incompetenta sau nestiinta, Braila a pierdut investitii uluitoare. Asa ca toti promit ca in urmatorii patru ani Braila va avea "marea cu sarea": drumuri expres, port de agrement, aeroport, cartiere rezidentiale si pod peste Dunare. Dati-mi voie sa nu ii cred. La fel au promis si acum patru, si acum opt ani, iar de realizat nu au realizat mai nimic.
De departe, insa, una din promisiunile actualului primar, Constantin Cibu, pare de-a dreptul ilara.
Conform unui proiect deja intocmit - pentru ca municipalitatea este obligata, conform negocierilor cu UE, sa creasca suprafata impadurita pe cap de locuitor - in urmatorii 4 - 5 ani, Braila ar trebui sa se imbogateasca cu citeva milioane de copaci. Terenul pentru noile trupuri de padure se stie deja, au fost identificate vreo 50 de hectare, proiectele sint facute, dar nu sint bani. Asa ca, pentru a indeplini cerinta UE, primarul vrea sa ceara Guvernului sa aprobe trecerea a 100 ha padure din administrarea Romsilva in administrarea municipalitatii. In acest fel braileanul va avea doar suprafata de padure impusa de UE, fara ca in realitate sa se fi plantat macar un copac.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Desi e constient ca noile plantatii sint doar ipotetice, cel putin la acest moment, Cibu continua. Concret, pentru a mai rezolva inca o problema grava a muncipalitatii, lipsa spatiilor de agrement, in planurile privind infiintarea plantatiilor se prevede ca suprafete de citeva hectare sa fie transformate in parcuri, cu alei, banci, locuri de joaca pentru copii si alte utilitati. Asta da promisiune electorala! Dar, oare, si-a facut Cibu socoteala sa vada cam cit ar insemna devizul pentru o asemenea lucrare?
Si mai am o nedumerire. De parcuri, e clar, avem nevoie. Dar, daca tot nu le iese figura cu cele din proiectul cu impaduriri, de ce nu ia in calcul municipalitatea o alternativa mai la indemina, viabila si mai putin costisitoare: reamenajarea zonelor de agrement deja existente. Ca de exemplu, Parcul Monument, care are nevoie doar de putina imaginatie si sume usor de suportat de bugetul local.
Ca, zau asa, rusinos e sa ai in mijlocul orasului mai bine de 1 hectar de padure, cu copaci de peste 100 de ani si sa-l lasi de izbeliste, o jungla plina de gunoaie, cu iarba necosita, copaci netoaletati, sufocata de roiuri de tintari, iar tu sa alergi dupa cai verzi pe pereti, visind la ce ar putea fi odata.
