Viitorul Uniunii Europene după ieşirea Marii Britanii din spaţiul comunitar este principala provocare căreia ar trebui să-i găsească un răspuns liderii europeni, care se reunesc azi la Bratislava, în Slovacia, țară care deține președinția UE.
La Bratislava are loc azi un summit UE informal, în 27, fără Marea Britanie. Priorităţile reuniunii sunt securizarea graniţelor externe ale UE, lupta împotriva terorismului şi controlul migraţiei ilegale. De asemenea, summitul intervine în plină criză de identitate pentru UE, după ce Marea Britanie a decis să iasă din uniune. România este reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis.
Summitul celor 27 are loc într-un moment dificil, în care Uniunea Europeană încearcă să-şi contureze o nouă identitate după ce Marea Britanie a decis să o părăsească. Securitatea pare să fie cea mai mare preocupare a liderilor, după valul de atentate şi atacuri care s-au produs anul acesta în Franţa, Belgia şi Germania.
„Germania şi Franţa doresc să-şi asume responsabilitatea în aceste zile şi vor să fie foarte clar că ne-am pregătit corespunzător, iar priorităţile sunt securitatea internă şi externă”, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
„Prioritatea zero este securitatea: să-i apărăm pe europeni, securitatea frontierelor, securitate în faţa ameninţărilor externe, lupta antiteroristă.
Ne propunem ca la Bratislava să avem un Plan Bratislava, care să conţină o agendă, adică un calendar de lucru cu etape, şi o foaie de parcurs”, a anunțat la rândul său Francois Hollande, președintele Franței.
În ultimele luni, preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi cancelarul Germaniei au avut consultări cu majoritatea liderilor europeni, încercând să contureze un acord în privinţa temelor de pe agendă şi mai ales în criza refugiaţilor.
„Italia va prezenta un plan, pe care vom lucra transparent şi cred că Europa va găsi o soluţie. Desigur, partenerul de negocieri este Comisia Europeană, nu Germania. Ştiu situaţia din perspectiva unui lider. Ne-am confruntat adesea cu valuri de imigranţi”, a spus Angela Merkel.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a recunoscut că au existat neînţelegeri între statele UE, dar a insistat că e nevoie mai mult ca oricând de unitate şi că trebuie renunţat la populism.
„Vă cer să renunţăm la diferenţe şi păreri împărţite. Istoria nu-şi va aminti numele noastre, ci ne va judeca pe baza tăriei voinţei şi convingerilor noastre. Istoria nu-şi va aminti de noi, ci de greşelile noastre. Să nu comitem greşeli care ar putea pune capăt visului european”, a îndemnat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
În prag de summit, o declaraţie a venit să pună paie pe focul care mocneşte în sânul Uniunii Europene. Ministrul de Externe din Luxemburg a spus că Ungaria ar trebui exclusă din UE din cauza măsurilor prea dure antiimigraţie, inclusiv prin ridicarea de garduri la graniţe. Această politică „subminează valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, spune oficialul. Ungaria şi orice altă ţară care face asta „ar trebui exluse temporar, dacă nu definitiv din UE”, a declarat Jean Asselborne. Aceste comentarii vin în contexul în care la 2 octombrie în Ungaria are loc un referendum privind cotele de imigranţi impuse de Bruxelles.
Ce susține România
„România vrea să fie în nucleul Uniunii Europene, deci în Spaţiul Schengen şi în Zona Euro”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, înainte de summitul UE de la la Bratislava, care are loc astăzi. Şeful statului a criticat discursul duplicitar al anumitor lideri europeni, despre care spune că vorbesc frumos depre Uniune la Bruxelles, iar în ţara lor fac exact contrariul.
Preşedintele Klaus Iohannis le va transmite liderilor europeni adunaţi la summitul informal de la Bratislava că România vrea o integrare mai profundă în spaţiul comunitar.
Dacă în cazul aderării la Spaţiul Schengen, România face progrese, nu la fel stau lucrurile în ce priveşte adoptarea monedei europene.
„Iniţial s-a vehiculat ca termen de integrare în zona euro 2019. A fost un termen înaintat atunci, prea optimist, aş spune chiar nerealist. 2019 este exclus pentru noi. Dar România are în continuare acest obiectiv strategic de aderare la zona euro. Când se va întâmpla acest lucru trebuie să stabilească în primul rând specialiştii, care pot evalua în ce măsură România îndeplineşte criteriile, în ce măsură este realmente pregătită economia românească. Fiindcă o aderare care se produce prea repede poate să fie în detrimentul economiei româneşti şi acest lucru evident că nu este de dorit. Nu avem o ţintă fixată”, a spus șeful statului.
„Italia va prezenta un plan, pe care vom lucra transparent şi cred că Europa va găsi o soluţie. Desigur, partenerul de negocieri este Comisia Europeană, nu Germania. Ştiu situaţia din perspectiva unui lider. Ne-am confruntat adesea cu valuri de imigranţi”, a spus Angela Merkel.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a recunoscut că au existat neînţelegeri între statele UE, dar a insistat că e nevoie mai mult ca oricând de unitate şi că trebuie renunţat la populism.
„Vă cer să renunţăm la diferenţe şi păreri împărţite. Istoria nu-şi va aminti numele noastre, ci ne va judeca pe baza tăriei voinţei şi convingerilor noastre. Istoria nu-şi va aminti de noi, ci de greşelile noastre. Să nu comitem greşeli care ar putea pune capăt visului european”, a îndemnat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
În prag de summit, o declaraţie a venit să pună paie pe focul care mocneşte în sânul Uniunii Europene. Ministrul de Externe din Luxemburg a spus că Ungaria ar trebui exclusă din UE din cauza măsurilor prea dure antiimigraţie, inclusiv prin ridicarea de garduri la graniţe. Această politică „subminează valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, spune oficialul. Ungaria şi orice altă ţară care face asta „ar trebui exluse temporar, dacă nu definitiv din UE”, a declarat Jean Asselborne. Aceste comentarii vin în contexul în care la 2 octombrie în Ungaria are loc un referendum privind cotele de imigranţi impuse de Bruxelles.
Ce susține România
„România vrea să fie în nucleul Uniunii Europene, deci în Spaţiul Schengen şi în Zona Euro”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, înainte de summitul UE de la la Bratislava, care are loc astăzi. Şeful statului a criticat discursul duplicitar al anumitor lideri europeni, despre care spune că vorbesc frumos depre Uniune la Bruxelles, iar în ţara lor fac exact contrariul.
Preşedintele Klaus Iohannis le va transmite liderilor europeni adunaţi la summitul informal de la Bratislava că România vrea o integrare mai profundă în spaţiul comunitar.
Dacă în cazul aderării la Spaţiul Schengen, România face progrese, nu la fel stau lucrurile în ce priveşte adoptarea monedei europene.
„Iniţial s-a vehiculat ca termen de integrare în zona euro 2019. A fost un termen înaintat atunci, prea optimist, aş spune chiar nerealist. 2019 este exclus pentru noi. Dar România are în continuare acest obiectiv strategic de aderare la zona euro. Când se va întâmpla acest lucru trebuie să stabilească în primul rând specialiştii, care pot evalua în ce măsură România îndeplineşte criteriile, în ce măsură este realmente pregătită economia românească. Fiindcă o aderare care se produce prea repede poate să fie în detrimentul economiei româneşti şi acest lucru evident că nu este de dorit. Nu avem o ţintă fixată”, a spus șeful statului.
Sursa: Digi24.ro
