Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, luni, rejudecarea de la zero a dosarului de corupție al lui Dan Șova la instanța de fond.
Înalta Curte de Casație și Justiție a luat decizia de admitere a rejudecării dosarului lui Dan Șova la instanța de fond.
Un singur judecător a cerut trimiterea unor întrebări CJUE și suspendarea cauzei.
Judecarea va reîncepe la Curtea de Apel București, decizia fiind luată având în vedere că Dan Șova nu mai este senator, ci simplu avocat.
Magistrații ÎCCJ au ascultat luările de cuvânt ale părților și au rămas în pronunțare în dosarul privind contestația în anulare depusă de fostul ministru al Transporturilor, Dan Șova.
Pentru o decizie de retrimitere, judecătorii trebuie să aibă o poziție de majoritate de 4 la 1.
„Solicităm rejudecatea cauzei având în vedere nulitatea absolută. Am invocat acest motiv de apel, având în vedere lipsa completurilor specializate. Să aveți în vedere decizia CCE, să dispuneți retrimiterea cauzei spre rejudecare”, a spus avocatul lui Dan Șova.
De asemenea, și procurorul DNA a cerut retrimiterea dosarului la instanța de fond.
Dan Șova a fost prezent, luni, la ÎCCJ, însă nu a făcut declarații în fața instanței și nici în fața jurnaliștilor.
Dan Șova se află în libertate începând din luna decembrie 2018, după ce instanţa supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare (o cale extraordinară de atac), după decizia Curţii Constituţionale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dan Șova a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora, însă a fost anulată pedeapsa în urma deciziei ICCJ. Acesta a fost, de fapt, primul proces în care instanţa supremă a admis contestaţia în anulare, după valul de eliberări în baza acestora din decembrie 2018.
Dan Şova a fost eliberat din penitenciar în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă.
Acuzaţiile aduse lui Dan Şova în dosarul CET Govora
Pe 20 iunie 2018, Dan Şova a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în dosarul 'CET Govora', el având de plătit şi 100.000 euro. În acelaşi dosar, fostul director al CET Govora Mihai Bălan a primit trei ani de închisoare cu suspendare.
În cazul lui Şova, completul de cinci judecători a menţinut condamnarea dată de instanţa de fond.
Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
Anchetatorii mai susţin că Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.
DNA preciza că, în perioada decembrie 2011 - decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate. În aceeaşi perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 de euro.
În cea de-a doua perioadă contractuală, Dan Şova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro, indică procurorii. DNA menţionează că cea mai mare parte a banilor primiţi de Şova au fost orientaţi, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea a unui imobil situat în Bucureşti.
