Mergi la conţinutul principal

Primăriile, la examen

* Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă asupra faptului că, în continuare, instituțiile nu fac suficiente eforturi pentru a urmări încasarea la termen a tuturor taxelor și impozitelor ce li se cuvin, context în care întreg județul are un grad scăzut de autofinanțare * chiar dacă a scăzut incidența dar și gravitatea cazurilor de risipă a banului public în rândul autorităților publice locale, instituția atrage atenția asupra importanței elaborării unor bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare

 

Consiliul Județean, Primăria Municipiului Brăila, precum și primăriile Însurăței și Mircea Vodă au primit notă mare în urma examenului anual pe care-l susțin cu inspectorii Curții de Conturi. Asta pentru că, în urma controalelor efectuate, sunt singurele entități care nu au înregistrat prejudicii ori venituri nerealizate, doi indicatori importanți când vine vorba despre concluziile acțiunilor de audit și control efectuate anual de către Curtea de Conturi la Brăila. De asemenea, per total județ se observă o creștere a veniturilor realizate, în paralel cu înregistrarea de excedent bugetar la anumite entități publice. Aceasta ar fi partea plină a paharului. De cealaltă parte rămân aceleași vechi probleme pe care inspectorii Curții le sesizează de fiecare dată și pe care se pare că nimeni nu le ia în serios: menținerea dependenței bugetelor locale de resursele alocate de la bugetul de stat, precum și o capacitate instituțională deficitară în procesul de elaborare și execuție a bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale. Totuși, raportul Curții reține faptul că, per ansamblu, construcția și evoluția bugetelor locale pe anul 2020 a fost influențată de adoptarea unor acte normative cu impact semnificativ asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare, urmare a crizei globale provocate de pandemia COVID-19.

Așa cum “Obiectiv Vocea Brăilei” v-a obișnuit, vă propunem în cele ce urmează o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se desprind din raportul anual al Camerei de Conturi Brăila, astfel încât să ne putem face o idee asupra modului în care s-au cheltuit banii publici în județul nostru.

 

Exercițiul bugetar 2020, cu bune, dar mai mult cu rele  

Anul trecut, Curtea de Conturi a programat pentru județul nostru un număr de 20 acțiuni de audit. Totodată, cu ocazia auditării situațiilor financiare la ordonatorii principali de credite, au fost supuse verificării și transferurile de fonduri publice către aceste instituții. “Până la data raportării au fost finalizate și valorificate un număr de 16 acțiuni de audit financiar, fiind în curs de valorificare un număr de 4 acțiuni, respectiv 2 misiuni de audit financiar, o misiune de audit de conformitate și o misiune de audit al performanței”, se precizează în raport.

Bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiului și județului Brăila au înregistrat creșteri în anul 2020, atât față de anul 2018, cât și față de anul 2019. În anul 2020, veniturile au crescut cu 34,2% față de anul 2018 și cu 7,2% față de anul 2019, în timp ce cheltuielile au crescut cu 21,1%, respectiv cu 0,7% față de aceleași referințe. Evoluții pozitive în acest sens se remarcă și la bugetele instituțiilor și activităților publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii.

Per total, anul trecut, cele 45 de bugete locale (CJ Brăila, primăria municipiului, 3 primării de orașe și 40 de comune) au înregistrat venituri de 943,03 milioane lei și cheltuieli în cuantum total de 917,76 milioane lei, rezultând astfel un excedent bugetar de 25,26 milioane lei, față de un deficit de 31,8 milioane lei în 2019. De remarcat aici că bugetul propriu al județului a fost singurul care a înregistrat deficit, adică a cheltuit mai mult decât a încasat din venituri (154,6 milioane lei venituri, 174,5 milioane lei cheltuieli) în timp ce bugetul municipiului a fost pe plus cu 3,94 milioane lei (341,5 milioane lei încasări și 337,6 milioane lei plăți).

Raportul mai arată că din analiza indicatorilor economico-financiari privind execuția veniturilor bugetelor locale pe ansamblul județului Brăila se constată că volumul total al veniturilor realizate în anul 2020 a fost de 943,03 milioane lei, ceea ce reprezintă 67,9% din nivelul prevederilor inițiale, reținându-se o nerealizare a veniturilor în valoare de 465,346 milioane lei față de prevederile definitive. “Analiza în structură pe categorii de venituri bugetare și surse de finanțare a pus în evidență faptul că veniturile bugetelor locale în anul 2020 au fost supraestimate, nivelul realizat al acestora situându-se cu mult sub prevederile inițiale cât și sub prevederile definitive, cu excepția veniturilor bugetelor locale constituite din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (...). Nerealizarea în anul 2020 a veniturilor bugetelor locale s-a datorat în principal insuficientei preocupări a autorităților publice locale pentru urmărirea încasării veniturilor pe parcursul execuției bugetare cât și, în unele cazuri, inconsecvenței menifestate pe parcursul anului în a elabora bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare, elocvent în acest sens fiind gradul de realizare a veniturilor de 67,0%. (...) în ceea ce privește categoria venituri din impozite și taxe locale, adică veniturile pe care le realizează autoritățile locale pe plan local, gradul de realizare a acestora a fost de 88,7%, raportat la prevederile anuale definitive, existând rezerve pentru o previzionare mai performantă a veniturilor care sunt stabilite, urmărite și încasate prin compartimentele proprii ale unităților administrativ-teritoriale. Anticipările privind subvențiile primite la bugetul local de la alte nivele ale administrației publice, în anul 2020, au fost nerealiste, gradul de realizare a acestora fiind de 42,4% față de prevederile anuale definitive, respectiv în sumă de 175,037 milioane lei”, se precizează în documentul amintit.

 

Veniturile provenind din impozite, taxe, contribuții, în scădere

Analiza în structură a principalelor categorii de venituri a bugetelor locale, în funcție de proveniența acestora pune în evidență faptul că “gradul de nerealizare pe total se datorează în mare parte unei previzionări nerealiste a sumelor care ar trebui recuperate de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate aferente cadrului financiar 2014-2020, pentru care gradul de realizare se situează la 6,1% din estimările prognozate, veniturile încasate fiind în sumă de 11.054 mii lei. Diferența între prevederile bugetare definitive la venituri, în sumă de 1,408 miliarde lei și creditele bugetare definitive aprobate la cheltuieli în sumă de 1,555 miliarde lei reprezintă, în principal, sume aprobate de către unitățile administrativ-teritoriale din excedentul anilor precedenți pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare, în valoare totală de 146,986 milioane lei”.

Analiza în perioada 2018-2020 a reliefat faptul că veniturile provenind din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și alte venituri au înregistrat o scădere în anul 2020, atât față de anul 2019 cu valoarea de 9,6 milioane lei (5,1%), cât și față de anul 2018, cu 2,9 milioane lei (1,6%), urmare în principal a măsurilor instituite prin actele normative adoptate în contextul epidemiei COVID-19, referitoare la suspendarea sau, după caz, neînceperea executării silite a creanțelor bugetare pe perioada stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă, din cursul anului 2020.

Un alt aspect asupra căruia se insistă în raport vizează proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, în cazul cărora cheltuielile au deținut o pondere nesemnificativă în totalul cheltuielilor realizate ale bugetelor locale pe ansamblul județului Brăila (2,9% în anul 2018, 1,9% în anul 2019 și 1,5% în anul 2020) înregistrându-se o tendință de scădere a ponderii lor în anul 2020 față de anul 2018, cu un 1,4 puncte procentuale. “Deși proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile constituie a sursă alternativă de finanțare a bugetelor locale, numeroase unități administrativ-teritoriale nu au beneficiat de efectele pozitive ale acesteia, ca urmare a dificultăților în asigurarea resurselor umane necesare pentru scrierea și implementarea proiectelor (atât ca număr, cât și ca specializare in domeniu), asigurarea cofinanțării, dar și a modificărilor frecvente ale regulilor de finanțare și ale legislației în domeniu. Pe de altă parte, există riscul scrierii de proiecte care rămân nefinanțate, ceea ce antrenează cheltuieli importante la nivelul bugetelor locale, în special pentru proiectele care implică studii de fezabilitate și care nu vor mai putea fi recuperate, fapt care demonstrează incapacitatea autorităților administrației publice locale de a identifica, elabora și implementa proiecte de dezvoltare eligibile în cadrul programelor finanțate din fonduri externe nerambursabile”, mai arată același raport.

 

Doar municipiul are un grad de autofinanțare mai bun

În ceea ce privește gradul de autofinanțare a cheltuielilor bugetare, unitățile administrativ-teritoriale au finanțat din venituri proprii mai puțin de jumătate din totalul cheltuielilor efectuate, cu mențiunea că, la nivelul comunelor, din cauza gradului deficitar de colectare, nivelul gradului de autofinanțare este în medie de 32,1%. Un procent superior al gradului de autofinanțare se regăsește la nivelul Municipiului Brăila (72,5%), în timp ce la nivelul bugetului propriu al Județului Brăila gradul de autofinanțare a cheltuielilor bugetare a fost de numai 29,7%. “Deși gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii este destul de scăzut, autoritățile administrației publice locale nu folosesc toate pârghiile puse la dispoziție de lege pentru colectarea veniturilor de la contribuabili persoane fizice și juridice, consecința directă fiind neasigurarea resurselor de finanțare a acțiunilor prevăzute prin buget și chiar prejudicierea bugetului prin prescrierea dreptului de a acționa pentru recuperarea acestora”, atrage atenția raportul amintit.

 

Unde au fost semnalate cele mai grave abateri

În privința impactului financiar al rezultatelor acțiunilor de audit desfășurate pentru anul 2020, același raport indică prejudicii în sumă totală de 0,917 milioane lei și venituri suplimentare de 6,45 milioane lei. Se distinge aici prejudiciul descoperit în urma auditului la Primăria Făurei, unde “nota de plată” a fost de 0,44 milioane lei.

Aici, inspectorii Curții au stabilit ca fiind plăți nelegale finanțarea acordată Clubului Sportiv Făurei în perioada 2020-2021, în cuantum de 0,357 milioane lei, plus alte 60.000 lei plăți nelegale ca urmare a suplimentării, în luna decembrie 2019, a alocației bugetare pentru finanțarea programului sportiv „Fotbalul din Făurei în Liga 3 și Campionatele de juniori”.

Tot în cuprinsul raportului se face referire și la fenomenul de neurmărire a încasării sumelor cuvenite bugetului local. Numai la acest capitol, inspectorii au stabilit venituri suplimentare de 6,49 milioane lei, din care grosul revine UAT Tufești –  6,31 milioane lei. Problema aici a constituit-o, potrivit raportului, aplicarea unor cote de impunere mai mici decât cele legale la stabilirea impozitului pe clădirile aflate în proprietatea contribuabililor persoane juridice, care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului de referință.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro