Preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a organizat, ieri, o nouă întâlnire cu primarii din judeţ pentru a întocmi o listă de proiecte ce ar putea fi realizate în parteneriat, în 2016. La şedinţă a participat şi viceprimarul Doiniţa Ciocan care a cerut lămuriri în privinţa posibilităţii de a continua şi la anul proiectele investiţionale ce au fost demarate în 2015 în cofinanţare alături de CJ. Aceasta a amintit de sensul giratoriu de la intersecţia Comuna din Paris cu şoseaua Focşani şi reţeaua de apă-canalizare de pe şoseaua Râmnicu Sărat, ambele fiind imposibil de încheiat în acest an. Liderul CJ Brăila a precizat că va consulta juriştii în privinţa legalităţii încheierii unor contracte de cofinanţare noi, fiind vorba de proiecte pentru care deja s-au alocat bani până la finele acestui an. Chiar şi aşa, Doiniţa Ciocan a ţinut să menţioneze şi alte proiecte noi pe care municipiul le va propune Consiliului Judeţean spre cofinanţare în 2016. "Dorim să realizăm o modernizare a străzilor pentru care am avut deja o intervenţie pe POS-ul de Mediu 2, intervenţie care s-a soldat cu realizarea reţelelor de apă - canalizare. În acest moment dorim prin cofinanţare să avem refacerea părţii carosabile şi a zonelor de trotuare. Am estimat că ar fi vorba despre aproximativ 57 - 60 km. Străzile din Lacu Dulce, Chercea, Catanga, Centrul - Ştefan Cel Mare, Mihai Bravu, Prahova, Plevna, Unirii şi zona străzilor din Pisc. Un alt proiect nou este cel referitor la refacerea aleilor, spaţiilor verzi, parcărilor, trotuarelor din cartierele de blocuri. De asemenea, o cofinanţare pentru ceea ce înseamnă reabilitare Biserica Greacă. Este un obiectiv pe care ni-l tot propunem în fiecare an, sperăm să reuşim să îl facem. De asemenea, tot în cofinanţare un proiect privind Stadionul Municipal", a declarat Ciocan.
La rândul lor, toţi primarii de comune şi oraşe prezenţi au vorbit în linii mari despre câteva dintre ideile pentru care ar dori sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean. Interesant este că pe lângă pietruiri de drumuri comunale, câţiva primari au menţionat realizarea de pieţe şi chiar încercarea reabilitării unor monumente istorice.
