Primăria reia demersurile pentru reabilitarea fostului Castel de Apă din Grădina Mare. Consilierul local Ionel Alexandru spune că a reuşit să impună pe ordinea de zi a şedinţei CLM de săptămâna trecută un punct privind situaţia monumentului istoric aflat acum în paragină. Astfel, potrivit lui Alexandru, în bugetul pe anul în curs a fost prevăzută suma de 169.000 lei, pentru "actualizarea documentaţiei tehnico-economice privind reabilitarea Castel de Apă din Grădina Mare". Investiţia de aproape 1,7 miliarde de lei vechi vine în contextul în care pentru fostul turn de apă s-au mai făcut în urmă cu câţiva ani studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru consolidare. Acum, acele documente trebuie reactualizate. "Se va face o licitaţie pentru găsirea unei firme specializate, pentru refacerea documentaţiei respective, astfel încât, după ce vom avea un nou proiect tehnic, să putem accesa fonduri, din alte surse decât bugeul local, pentru reabilitarea propriu-zisă", ne-a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
După cum v-am mai informat, Primăria a avut la dispoziţie o sumă considerabilă de aproape 1 milion de euro, mai exact 4 milioane de lei, în bani româneşti, pentru reabilitarea castelului de apă din Grădina Mare. Banii proveneau dintr-un împrumut UE nerambursabil şi au stat la dispoziţia autorităţilor locale începând cu 2012. A existat, însă, o condiţie: iar termenul până când puteau fi cheltuiţi a fost finalul lunii decembrie 2015. Din 2012 până în 2015, lucrările de consolidare nici măcar nu au început, astfel că fondurile UE au fost retrase, practic neatinse.
A existat un proiect tehnic dar, în ciuda încercărilor repetate ale Primăriei, care a organizat trei licitaţii pentru atribuirea lucrării, niciun constructor nu a fost interesat să preia contractul. Voci din rândul firmelor de construcţii spuneau că tocmai acel proiectul tehnic ar fi fost de vină pentru eşecul investiţiei, deoarece implica lucrări prea complicate şi costisitoare.
În luna august a anului trecut, Consiliul Local Municipal a votat o hotărâre prin care proiectul de reabilitare a castelui de apă a fost retras oficial, pe motiv că nu mai există timpul fizic necesar implementării lui. Primarul Aurel Simionescu promitea la acel moment că se va încerca atragerea de fonduri în noul exerciţiu financiar european, 2014 - 2020, astfel încât procedura să poată fi reluată, începând din acest an. Până la fondurile europene, însă, se pare că noua documentaţie tehnico-economică va "înghiţi" 1,69 miliarde lei vechi de la bugetul local.
În contextul în care nu l-a putut reabilita, Primăria a luat decizia "blindării" castelului, pentru a-l feri de atacul hoţilor care sustrăgeau dinăuntru tot felul de componente metalice. Astfel, în urma unor interpelări făcute de acelaşi consilier Ionel Alexandru, care atrăgea atenţia asupra distrugerilor aduse monumentului istoric, în luna octombrie a anului trecut toate căile de acces au fost blocate cu plase de sârmă şi cu plăci OSB, de angajaţii Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila. Tot pentru descurajarea hoţilor, postul de pază al agenţilor Poliţiei Locale din Grădina Mare a fost mutat în apropierea vechiului turn.
Istoria formidabilă a unui monument sortit să stea în paragină
Fostul Castel de Apă din Grădina Mare are o istorie impresionantă. A fost construit din fonduri publice, în urmă cu 103 ani, cu contribuţia unor personalităţi remarcabile ale timpului, cum ar fi marele arhitect Elie Radu sau inginerul Germani, cel care a făcut şi primul canal colector al municipiului. Turnul era cel mai modern din ţară, asigurând la vremea respectivă alimentarea cu apă a mai mult de jumătate de oraş. El şi-a demonstrat utilitatea vreme de jumătate de secol, având capacitatea de a le livra la robinet brăilenilor abonaţi la reţeaua publică de alimentare, până în 100 de litri de apă potabilă, pentru fiecare gospodărie.
În anii 50, când au fost implementate noi tehnologii de pompare a apei, turnul din Grădina Mare şi-a găsit o nouă întrebuinţare: depozit de vin. Timp de opt ani a găzduit, în cele două rezervoare ale sale, tone de vin produs pe plan local. În anii 60 şi 70, turnul a rămas nefolosit. Soliditatea sa a fost confirmată din plin în timpul cutremurului din 1977, când a rămas fără probleme în picioare. În 1981, Primăria l-a încredinţat cooperativei UJCOOP, care a luat decizia de a-l transforma în spaţiu de alimentaţie publică. Atunci a fost modificat subsolul şi tot atunci a fost montată celebra platformă rotativă pe care a fost aşezat un restaurant unic în România, care oferea o vedere panoramică a oraşului. După revoluţie, fostul turn de apă a ajuns pe mâna unei firme private, care nu a avut capacitatea de a-l exploata corespunzător. Din 2006 a intrat din nou în patrimoniul Primăriei. Autorităţile locale au promis imediat cum l-au luat în administraţie că îl vor reabilita şi îl vor introduce în circuitul turistic al oraşului. În cei zece ani scurşi de atunci, promisiunea a rămas neonorată.
