• patronul firmei “Romnav” şi-a luat angajamentul de a amenaja, pe cheltuiala lui, o porţiune de stradă din zona Căpităniei • amenajarea respectivă ar fi inclus, un sens giratoriu, o parcare şi piste de biciclete, dar şi limitatoare de viteză şi semibariere menite să îi îndepărteze pe amatorii de raliuri din zonă • proiectul a fost “prigonit”, însă, de consilierii locali, care au votat împotriva lui, în cadrul unei şedinţe tumultoase • chiar dacă acest proiect a picat, Antistescu nu renunţă la ideea de a asigura liniştea sa şi a familiei sale • el spune că ar fi dispus să dea bani pentru a le asigura amatorilor de maşini posibilitatea de a circula în voie pe străzile unde sunt vechile magazii ale portului şi unde poluarea fonică nu ar deranja pe nimeni
Proiectul de parteneriat propus Primăriei Brăila de Gheorghe Antistescu, patronul firmei “Romnav”, unul dintre cei mai potenţi financiar oameni de afaceri brăileni, reprezintă o premieră pe plan local. Dacă ar fi fost pus în practică, ar fi schimbat, pe banii unui privat, aspectul dar şi modul de folosire a unei zone reprezentative a oraşului: porţiunea de faleză din zona Căpităniei, cu un tronson din strada Anghel Saligny, aflat paralel cu aceasta, între străzile Împăratul Traian şi Danubiului. Aşa cum a explicat chiar Gheorghe Antistescu, într-o scrisoare deschisă adresată brăilenilor şi publicată în paginile cotidianului nostru, implementarea proiectului ar însemna montarea de limitatoare de viteză şi indicatoare de limitare a acesteia la 30 km/h, pe porţiunea din Str. Anghel Saligny menţionată. Mai sunt prevăzute treceri de pietoni, piste pentru biciclişti, precum şi un sens giratoriu la intersecţia cu Str. Împăratul Traian. De asemenea, Antistescu intenţiona să traseze pe banii lui o parcare la intersecţia cu Str. Danubiului, dar şi să monteze semibariere care să limiteze accesul auto pe faleza Dunării, între noua Căpitănie şi Troiţa de lângă sediul Romnav - Gara Fluvială, pentru alte maşini decât cele implicate în activităţi la malul Dunării în această porţiune: Căpitănia Portului, Primăria, Universitatea Ecologică, APDM Brăila, Romnav, precum şi autocarele cu străinii care ne vizitează oraşul cu motonavele fluviale.
După cum se ştie, proiectul a fost supus votului consilierilor locali, în şedinţa CLM de la începutul acestei luni, însă a fost respins, spre marea dezamăgire a lui Antistescu. Acesta spune că nu îşi explică de ce o iniţiativă menită să sistematizeze o zonă a oraşului pe banii unui investitor privat nu este apreciată la justa valoare de aleşii locali.
Din câte se pare, amânuntul care a învolburat apele în şedinţa CLM, ducând în final la respingerea proiectului, a fost cel legat de montarea barierelor şi limitatoarelor de viteză. Unii consilieri, în frunte cu primarul Marian Dragomir au declarat că nu pot fi de acord cu o astfel de interdicţie care ar încălca dreptul cetăţenilor de a circula liber pe domeniul public.
De ce ţine, totuşi, Antistescu la aceste limitări? Aşa cum o recunoaşte inclusiv în scrisoarea deschisă adresată brăilenilor, patronul “Romnav” se plânge că dreptul la linişte al său şi al familiei sale este încălcat de şoferii care fac raliuri şi drifturi aproape în fiecare seară pe Str. Anghel Saligny, de la intersecţia cu Danubiului până la Împăratul Traian. Pentru temperarea şoferilor respectivi s-au prevăzut în proiect acele limitatoare de viteză - câte trei pe fiecare sens de mers, pe un tronson de circa 200 metri de stradă. Pe strada Anghel Saligny, aproape de intersecţia cu Str. Danubiului, locuiesc cei doi fii ai lui Gheorghe Antistescu, în două case cu etaj şi cu arhitectură retro, recent construite.
Gheorghe Antistescu şi soţia acestuia locuiesc câteva sute de metri mai încolo, în clădirea de patrimoniu a fostei Gări Fluviale. După revoluţie, imobilul a intrat în patrimoniul firmei “Romnav”. După ce a devenit patron, prin preluarea pachetului majoritar de acţiuni, Antistescu a investit foarte mulţi bani în reabilitarea monumentului istoric. De câţiva ani, el şi-a amenajat la etajul fostei Căpitănii un apartament cu spaţii generoase şi cu vedere spre Dunăre. În acest context, Antistescu are de-a face atât cu maşinile care circulă în număr mare pe porţiunea acoperită cu piatră cubică a falezei, dar şi cu educaţia precară a unora dintre şoferi, care parchează lângă scările monumentalei clădiri, lăsând muzica să “bubuie” din boxele autoturismelor în timp ce ei sparg nestingheriţi seminţe de floarea-soarelui, scuipând cojile pe caldarâm. Antistescu spune că montarea semibarierelor ar fi adus un plus de civilizaţie zonei, oprind afluxul de maşini care, pe lângă faptul că poluează fonic, pun în pericol siguranţa pietonilor ce vor să se plimbe pur şi simplu pe malul Dunării.
Proiect bazat pe avizul Poliţiei Rutiere şi pe un PUZ aprobat anul trecut
Gheorghe Antistescu se luptă de ani buni cu amatorii de “liniuţe” care tulbură liniştea zonei. În ciuda nenumăratelor apeluri făcute către Poliţia Rutieră, fenomenul nu a putut fi combătut. Antistescu spune că amenzile aplicate şoferilor care îşi turau motoarele în miez de noapte, rulând cu viteze foarte mari pe acea porţiune de 200 m de pe Str. Anghel Saligny, erau de cele mai multe ori modice, situându-se în jurul valorii de 30 de lei. Cu astfel de sancţiuni, nu este de mirare că nevoia de senzaţii tari a amatorilor de drifturi nu a putut fi potolită.
Când a început demersurile pentru amenajarea străzii, Gheorghe Antistescu a găsit, totuşi, înţelegere de la Poliţia Rutieră, primind din partea acestei instituţii avizul necesar pentru montarea de limitatoare de viteză. Zilele trecute, Poliţia Rutieră ne-a confirmat faptul că a eliberat documentul în cauză. Înarmat cu acest aviz, dar şi cu alte documente, cum ar fi Planul de Urbanism Zonal (PUZ) aprobat în luna august a anului trecut, patronul Romnav a început demersurile pentru amenajarea pe cheltuiala sa a acelei porţiuni de stradă. PUZ-ul în cauză a fost aprobat de Consiliul Local Municipal, în actuala componenţă, la cererea firmei “Orient Company”, care a demarat un proiect de construire a unui ansamblu de locuinţe pe Str. Danubiului, mai exact pe locul fostei secţii “Arta Lemnului” care a funcţionat pe vremuri în zonă. Aprobarea acelor construcţii a presupus elaborarea unui plan de urbanism zonal care prevede, printre altele, şi amenajarea unui sens giratoriu la intersecţia străzii Anghel Saligny cu Str. Împăratul Traian. Adică exact acel sens giratoriu pe care Antistescu voia să îl realizeze pe banii săi.
În total, după cum reiese din proiectul supus aprobării CLM, patronul Romnav ar fi fost dispus să cheltuie circa 150.000 lei (1,5 miliarde lei vechi) pentru amenajarea unei minigiraţii în intersecţia menţionată, cu o insulă centrală cu raza de 3 metri, a unor piste de biciclete late de un metru, pe ambele sensuri de mers, pe cei circa 200 de metri din strada Anghel Saligny şi a unei parcări de 160 metri pătraţi, în apropierea intersecţiei cu Str. Danubiului. Din suma respectivă urma să fie acoperite şi cheltuielile cu trasarea trecerilor de pietoni, cu montarea celor şase limitatoare de viteză şi a celor două semibariere pentru restricţionarea accesului pe zona de faleză paralelă cu Str. Anghel Saligny.
Centrul de interes s-ar putea muta spre vecinătatea parcului Grădina Mare
Proiectul, în forma menţionată mai sus, a fost respins de consilierii locali. Dezamăgit de votul acestora, Gheorghe Antistescu ne-a declarat că nu renunţă la idee, dar şi că au apărut anumite variante care schimbă datele problemei. Mai exact, patronul “Romnav” a fost contactat de unul dintre tinerii pasionaţi de maşini. Acesta i-a spus că a iniţiat o petiţie prin care cere Primăriei să reabiliteze străzile dintre Grădina Mare şi malul Dunării, astfel încât pasionaţii de autoturisme să poată circula pe acolo.
“Prin această petiţie cerem amenajarea locului din port dintre Troiţa de lângă Gara Fluvială, până spre Grădina Mare. Acea zonă plină de buruieni şi gunoaie să fie transformată într-o parcare pentru pasionaţii auto din Brăila, încât să nu mai deranjeze fonic locatarii din zona port Brăila. Acea zonă merită o înfăţişare mult mai bună decât este acum! Nu cerem mai mult decât aducerea la drept a pământului şi asfaltarea acestuia, plus un loc sau două de umbră, plus zonă pentru aruncat deşeurile”, se menţionează în petiţia respectivă.
Gheorghe Antistescu spune că, din moment ce consilierii locali i-au respins proiectul de amenajare a străzii Anghel Saligny, el ar fi dispus să depună un alt proiect prin care să îşi ia angajamentul de a reabilita, pe cheltuiala sa, carosabilul străzilor menţionate de autorii petiţiei. “Eu aş fi de acord cu o astfel de investiţie”, ne-a declarat Antistescu, care ar fi mai mult decât bucuros ca toţi pasionaţii de motoare care în prezent se adună seară de seară sub ferestrele sale şi ale fiilor săi, să îşi mute centrul de interes spre străzile vechilor magazii din zona portului.
Primarul Marian Dragomir ne-a declarat, la rândul său, că ar susţine un astfel de proiect de reabilitare a unor străzi din municipiu, atât timp cât asta nu ar presupune anumite restricţii, în genul celor prevăzute în proiectul referitor la strada Anghel Saligny. “Atât timp cât este vorba despre îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pe nişte străzi din municipiu, susţinem şi încurajăm contribuţia unui investitor privat. Nici în ceea ce priveşte proiectul referitor la strada Anghel Saligny discuţia nu este complet închisă, cu condiţia să se renunţe la acele minibariere şi limitatoare de viteză care aveau drept scop restricţionarea accesului cetăţenilor municipiului într-o zonă care aparţine domeniului public”, ne-a declarat primarul Dragomir.
Poziţii pro şi contra ale consilierilor şi haos total la vot în CLM
Consilierii municipali au dezbătut proiectul de hotărâre privind exprimarea acordului Municipiului Brăila pentru amenajarea străzii Anghel Saligny, între Împăratul Traian şi str. Danubiului, în vederea ameliorării spaţiului public urban de către SC Romnav SA Brăila, în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare. Interesant de precizat este faptul că reprezentanţii tuturor partidelor au luat cuvântul la acest proiect în încercarea de a-şi susţine punctul de vedere. Primul a fost liberalul Sorin Ioniţă, care a venit cu un amendament privind eliminarea barierelor care ar limita spaţiul, cu precizarea că altfel nu ar avea nimic împotriva îngrijirii spaţiului public, dacă există un doritor privat.
De cealaltă parte, viceprimarul Alexandru Jantea (PSD) s-a arătat destul de deranjat de prevederile acestui proiect, precizând că doar Poliţia Rutieră poate stabili dacă este nevoie să fie luate măsuri pentru limitarea traficului în zonă, iar pe strada Anghel Saligny, paralelă cu Dunărea, nu ar fi nevoie de asemenea restricţii de circulaţie. Aşa cum am precizat mai sus, proiectul presupune montarea de bariere, limitatoare de viteză, restricţii de până la 30 km/h şi instalarea unui sens giratoriu în zonă.
„Domnule primar, nu cred că limitatoarele de viteză ar fi o oprelişte. Ştim cu toţii că în zona respectivă se mai făceau şi raliuri”, a replicat Ioniţă. La rândul său, primarul Marian Dragomir a precizat că proiectul ar putea fi votat, doar în măsura în care consilierii vin cu un amendament care să elimine orice fel de restricţii pentru cetăţeni. De asemenea, primarul a susţinut că în privinţa celor care obişnuiesc să facă drifturi acolo, există Poliţie Rutieră.
„Păi da, dar degeaba o avem. Că raliurile tot se fac! Eu o văd ca pe o chestiune de bun simţ. În momentul în care o persoană îşi manifestă interesul să îngrijească oraşul, ar trebui să îi dăm voie să facă treaba asta. Într-adevăr nu sunt de acord cu punerea de bariere, cu limitarea spaţiului”, a mai adăugat consilierul liberal.
De cealaltă parte, viceprimarul a revenit cu precizarea că niciun cetăţean nu poate să impună reguli de circulaţie, ci doar Poliţia Naţională.
„Iar Poliţia Naţională nu eliberează aviz de circulaţie pe o anumită stradă sau segment de stradă cu o anumită viteză, în baza solicitării unei persoane publice sau private. Poliţia Naţională are obligaţia ca în conformitate cu Codul Rutier să reglementeze foarte simplu, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, 50 la oră, în interiorul localităţilor şi doar la anumite zone specific prezentate în actul normativ, cum ar fi şcoli sau spitale, se reduce viteza. În rest, se circulă cu 50. Acolo vorbim de o stradă paralelă cu Dunărea, unde nu se află absolut niciun fel de restricţie din punct de vedere al conducerii”, a afirmat Jatea.
La rândul său, consilierul ALDE, Dan Păun, a precizat că din punctul său de vedere CLM trebuie să fie cel care amenajează spaţiul public. Cât despre cei care fac „liniuţe” în zona respectivă, acesta a susţinut că Poliţia are toate motivele să îi amendeze, în contextul în care deja există curse oficiale la care doritorii pot participa şi îşi pot manifesta pasiunea pentru maşini într-un cadru organizat.
PND-istul Adrian Traian a fost cel mai vehement în privinţa blocării iniţiativei lui Antistescu.
„Eu cred că s-au făcut cam multe greşeli. Prima greşeală a fost în momentul în care s-a dat aviz favorabil în mandatul trecut. Colegii care au fost consilieri şi în mandatul trecut ştiu că am spus şi atunci. Nu trebuia să se dea aviz favorabil pentru amenajare! Nu e normal să vină oricine să amenajeze în Municipiul Brăila, pentru că aşa vrea. Se doreşte limitarea vitezei pentru că acolo sunt vilele domnului Antistescu şi aşa mai departe. Haideţi să spunem lucrurilor pe nume, de ce ne ascundem? Se doreşte să nu se mai circule pe partea clădirii de la Romnav, pentru că sunt apartamentele domnul Antistescu şi aşa mai departe. De aia se fac toate treburile astea. Eu nu sunt de acord! Nu am votat nici în mandatul trecut, avizul, nici de data asta nu sunt de acord”, a afirmat Traian.
După toate aceste discuţii aprinse, primarul Dragomir a punctat că cel mai bine ar fi ca proiectul să fie rediscutat cu altă ocazie.
„Eu am să vă spun un punct de vedere al meu, personal, neputând să condiţionez votul cuiva de opinia pe care eu mi-o exprim, astăzi, la această şedinţă. Eu sunt de acord ca fiecare cetăţean din municipiul Brăila să poată veni cu aportul lui pentru modernizarea unei zone, dar fără a exista niciun fel de restricţie pentru ceilalţi cetăţeni. Pentru că astăzi putem avea o cerere, deschidem Cutia Pandorei din ce se înţelege, şi la următoarele şedinţe de CLM, orice cetăţean potent financiar din Municipiul Brăila, sau potent în alt mod, al intimidării, ne poate propune să vină să amenajeze strada lui, să îi pună barieră, noi să nu putem avea acces pe domeniul public. Iar eu vă spun că putem să fim de acord cu acest proiect de hotărâre în condiţiile în care nu există niciun fel de limitare a accesului public pe acest tronson de drum. În momentul de faţă, fiind vorba de mai multe limitări, cred că ar trebui ca proiectul să fie reanalizat, dacă se doreşte, şi propus spre aprobare astfel încât, niciun cetăţean din Municipiul Brăila să nu aibă vreo restricţie pe acest tronson. Eventualele restricţii care pot apărea, vor fi iniţiate şi puse în practică, în baza unor studii făcute de către Poliţia Rutieră, singura instituţie care are atribuţii în acest domeniu. (...) Haideţi să nu aprobăm ceva ce nu are toate documentaţiile complete în Consiliu. Cu siguranţă se poate veni în luna următoare sau peste două luni, cu un proiect similar care să nu prevadă niciun fel de restricţie. Şi atunci, cu siguranţă vom vota cu toţii”, a declarat Dragomir.
Chiar şi aşa, nu toată lumea a fost de acord. Consilierul independent, Lucian Căprariu a intervenit subliniind că proiectul ar trebui totuşi aprobat, pentru că altfel intervenţiile pe care le-ar face un privat de bună voie, vor pica în cele din urmă în cârca municipalităţii.
„Eu zic să aprobăm proiectul pentru că dacă nu va fi agreat şi de Poliţie, oricum nu va putea fi pus în practică. Dar să îi dăm posibilitatea. Dacă picăm proiectul acum, omul nu poate să facă acestă investiţie şi o vom face noi odată şi odată din banii noştri. Haideţi să îi dăm posibilitatea să o facă şi să opteze”, a afirmat Căprariu.
Iniţial, a fost supus votului amendamentul lui Ioniţă, însă nu a trecut deoarece a primit doar 4 voturi „pentru” din partea consilierilor PNL prezenţi la şedinţă, în timp ce restul membrilor din CLM au votat „împotrivă”. Apoi a fost supus votului şi proiectul de hotărâre, în foma sa iniţială. Deşi PSD-istul Sorin Boşneag, preşedintele şedinţei a anunţat că proiectul a picat, rezultatul final al votului a fost total haotic, deoarece nu s-a văzut deloc clar poziţia consilierilor. Cert este că majoritatea consilierilor prezenţi au votat „împotrivă”.
Dănăilă nu e prieten cu Antistescu, dar îi sprijină iniţiativa
Preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a avut, recent, o intervenţie publică legată de modernizările la strada Anghel Saligny pe care “Romnav” s-a oferit să le facă din fonduri proprii, însă municipalitatea a spus pas. Acesta a ţinut să sublinieze că nu este prieten cu omul de afaceri Gheorghe Antistescu, cu care a avut nenumărate ciocniri publice în trecut, însă consideră că modul în care au procedat consilierii locali PSD, prin iniţierea acestui proiect, realizarea unui raport din care să reiasă că este cât se poate de bun, pentru ca mai apoi să îi dea “eject”, este de-a dreptul hilar.
Dănăilă a precizat că faptul că “Romnav” se oferă să facă din bani proprii o investiţie pe care municipalitatea oricum va trebui să o realizeze în următorii ani, reprezintă un lucru pozitiv, mai ales că anul trecut a fost aprobat un PUZ care prevede fix aceste modernizări, inclusiv sensul giratoriu din zonă.
“În viziunea mea, este obligatoriu să se pună în aplicare prevederile urbanistice aprobate de CLM în zona respectivă, printr-un PUZ. Mi se pare hilară situaţia în care, la fel ca la Consiliul Judeţean, sunt momente când iniţiatorii îşi resping propriile proiecte. Este o situaţie de neînţeles. De ce mai iniţiezi un proiect dacă eşti împotriva lui? Asta e o glumă proastă. Sunt oamenii jucaţi pe degete. Trebuie să li se spună de prima dată, să li se trimită hârtie: nu se poate, nu se întâmplă, nu suntem de acord, oportunitatea e alta!”, a afirmat Dănăilă.
Cât despre discuţiile legate despre realizarea barierelor în zonă, liberalul a precizat că putea fi aprobat amendamentul de eliminare a acestora cu care au venit consilierii PNL. Dar chiar şi aşa, fostul viceprimar a explicat că omul de afaceri nu ar putea construi nimic fără aviz din partea Primăriei, la fel cum, dacă ar realiza barierele, acestea ar fi gestionate de municipalitate.
“E drum public. Domnul Antistescu are dreptul doar să execute nişte autorizaţii supravegheat de Primărie, cu un diriginte de şantier urmărit de Primărie, cu o autorizaţie de construire obţinută de la Primărie cu inventarul şi devizul asumat de Primărie şi predat către Primărie şi introdus în domeniul public, la sfârşit, după ce va fi inventariat. E ca şi cum l-am da la un constructor să facă un sens giratoriu. Doar că acela îl face pe banii noştri, aşa Antistescu face pe banii lui. Din punctul meu de vedere, important este că acea intersecţie, la un moment dat, în 5 - 7 ani când Primăria va hotărî să facă şi Strada Anghel Saligny şi să amenajeze toată zona din port, va trebui oricum modernizată. Cu sensul giratoriu, trecerile de pietoni, acele zone de parcare - mai mici, mai mari -, pistele de biciclişti etc. Pentru că sunt prinse în proiect şi nu ai voie să faci altceva decât ceea ce a fost prins în PUZ”, a conchis Dănăilă.
Chiriac îi recomandă lui Antistescu să sune la 112
De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, susţine că i se pare exagerată atitudinea lui Gheorghe Antistescu, deoarece strada respectivă trebuie să rămână publică. Şeful judeţului susţine că şi el locuieşte într-o zonă unde de multe ori şoferii fac liniuţe, însă nu este atât de deranjat.
“CJ Brăila tocmai a fost de acord cu un eveniment care s-a petrecut pe pista Aerodromului Ianca. Putem să îi rugăm pe conducătorii auto care îl şicanează pe domnul Antistescu să vină să îşi tocească, dacă vor, cauciucurile pe aeroport. Asta nu înseamnă că strada respectivă trebuie să devină privată, ca domnul Antistescu să aibă linişte. E o stradă publică, lumea trebuie să meargă şi cu maşina. Iar dacă merg mai tare, sunt organe ale statului care pot să îi controleze, să îi oprească, să îi legitimeze. De exemplu, eu locuiesc pe o stradă foarte circulată, pe Bulevardul Dorobanţilor şi mai aud scârţâit de roţi. Dar n-am avut această cerere să punem limitatoare şi tot felul de năzbâtii, să oprim circulaţia sau să o fluidizăm. Mă adaptez condiţiilor de trafic. Sunt solidar cu toţi locuitorii municipiului şi judeţului Brăila. Recunosc, câteodată mă deranjează zgomotul, dar nu sunt atât de vocal şi de neliniştit. Ce vină are şoferul acela? Vi se poate întâmpla şi vouă. Poate eşti mai nervos, accelerezi mai tare şi zgomotul maşinii deranjează zece apartamente. Dar a trecut! Domnul Antistescu are o soluţie: numărul unic 112. Poate suna şi este gratuit apelul. Nu se plăteşte”, a declarat Chiriac.
Liderul PMP Brăila consideră că soluţia e una simplă: Zona Pietonală
Şi preşedintele PMP Brăila, Viorel Botea a avut un scurt comentariu de făcut privind propunerea venită din partea „Romnav”. Acesta susţine că din punctul lui de vedere proiectul propus a fost dus într-o zonă extremă, dar că într-adevăr municipalitatea trebuie să rezolve situaţia într-un fel, iar Poliţia să intervină mai mult în zonă. Potrivit lui Botea cea mai simplă soluţie ar fi transformarea străzii în Zonă Pietonală, astfel încât să nu mai aibă acces cu maşinile decât cei care locuiesc acolo şi care desfăşoară afaceri.
