Republica Moldova nu intenţionează să adere la NATO şi îşi îndeamnă partenerii să-i respecte statutul de ţară "nealiniată", a declarat premierul Iurie Leancă, înainte de alegerile parlamentare de duminică. "Mă pronunţ în mod clar pentru neutralitatea ţării. Nu vom adera la NATO şi vrem ca toţi partenerii noştri, atât din Vest, cât şi din Est, să ne respecte statutul neutru", a declarat Leancă, citat de Mediafax.
Scopul autorităţilor moldovene este să transforme fosta republică sovietică într-un stat bazat pe "valori moderne" ca respectarea drepturilor omului, statul de drept şi economia de piaţă, a subliniat şeful Guvernului de la Chişinău.
"Asta înseamnă că în (Republica) Moldova nu trebuie să existe o prezenţă militară mai mare (decât în prezent). Noi suntem pentru neutralitate. Chiar şi în contextul realităţilor din prezent noi putem să dovedim că acest lucru a fost în favoarea societăţii", a adăugat el.
"Neutralitatea permanentă" a ţării este prevăzută de Constituţia din 1994, care interzice staţionarea unor trupe străine pe teritoriul moldovean, de[i câteva mii de militari ru[i reprezentând trupe "de men]inere a păcii" sta]ionează în Transnistria.
Pe de altă parte, Republica Moldova îşi va dezvolta relaţiile cu Uniunea Europeană (UE) [i speră că acest lucru nu va leza relaţiile sale cu Rusia, a declarat premierul Leancă. "Am avut un scop - integrarea europeană. Iar acest lucru trebuie să nu conducă în niciun caz la deteriorarea relaţiilor cu Rusia. Cred că integrarea europeană ne va ajuta să devenim un partener mai predictibil", a declarat Leancă.
Rusia a impus un embargo anumitor produse moldoveneşti ca vin, carne, legume, cereale şi fruncte. Moscova a motivat introducerea embargoului prin teama că produse europene îi vor invada piaţa, după ce Republica Moldova a semnat pe 27 iunie Acordul de liber-schimb cu Uniunea Europeană. Chişinăul are un acord de liber-schimb şi cu Rusia, în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI).
Riscuri după alegeri
Scrutinul parlamentar de duminică din Republica Moldova ar putea conduce la alegerea unui Legislativ fragmentat, întârzierea formării unui Guvern din cauza contestării rezultatelor şi la posibile tulburări sociale din cauza unor rivalităţi personale puternice, avertizează site-ul IHS Janes 360.
Potrivit companiei de consultanţă, miza scrutinului este mare, ambele tabere prezentându-l ca pe o alegere între Uniunea Europeană (UE) şi Rusia, în contextul conflictului armat din Ucraina vecină. Un guvern prorus va "îngheţa" treptat integrarea europeană şi va reorienta ţara către Rusia, iar un guvern proeuropean va fi fragil şi va risca să se prăbuşească, apreciază Janes.
