• chiar dacă pe raza judeţului Brăila s-a irigat mai mult decât în anii trecuţi, pe de o parte seceta extremă, pe de alta grindina sau ploile torenţiale căzute pe suprafeţe mici au dus la calamitarea a zeci de mii de hectare de porumb, floarea soarelui şi soia • asta după ce şi culturile de toamnă - grâul, orzul sau orzoaica - au fost calamitate pe 80.000 ha • agricultorii sunt surprinşi de fenomene meteo tot mai ciudate: ori nu plouă deloc, ori plouă în exces, iar pe câmp atmosfera este atât de încinsă încât apa de irigaţii fierbe la nivelul solului, opărind efectiv plantele
Chiar dacă a mai plouat cât de cât, uneori cu cantităţi de apă peste medie, vara aceasta se dovedeşte a fi de-a dreptul păguboasă pentru agricultura brăileană. Fermierii locali se plâng că nu s-au mai confruntat cu atâtea fenomene nefaste într-un singur sezon: iarnă uscată, fără zăpadă, primăvară secetoasă şi vară tot secetoasă, dar cu scurte reprize de ploaie torenţială, uneori cu căderi de grindină. Forţaţi de împrejurări, agricultorii au făcut contracte cu Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru irigarea unor suprafeţe mai mari decât în anii trecuţi. Graţie investiţiilor făcute în ultimii ani pentru reabilitarea unor staţii de pompare şi canale de aducţiune, sucursala brăileană a ANIF a fost în măsură să livreze apă în majoritatea zonelor de unde a primit comenzi. Concret, până la începutul lunii august a acestui an, fusese contractată pentru irigaţii o suprafaţă totală de 196.000 hectare la nivelul întregului judeţ, cu 36.000 ha în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Chiar şi aşa, multe dintre culturile însămânţate în primăvară - de porumb, floarea soarelui sau soia - n-au mai putut fi salvate, chiar dacă se află în zone unde funcţionează sistemele de irigaţii. “Pe de o parte, unii fermieri au început să ude prea târziu, după ce şi-au dat seama că degeaba aşteaptă să plouă, iar pe de altă parte, au fost situaţii când irigaţiile au avut un efect contrar celui aşteptat. Din cauza secetei şi a căldurii excesive, la cele 35 de grade din aer, la nivelul solului s-a ajuns chiar şi la 80 de grade Celsius. Efectiv, apa de la irigaţii fierbea pe sol, cu consecinţele de rigoare asupra plantelor”, ne-a explicat Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila.
Pentru a contracara uscăciunea excesivă, unii fermieri s-au văzut nevoiţi să ude cu cantităţi de apă mult peste cele recomandate de practica normală. Astfel, un agricultor din zona Viziru, care are 120 hectare de porumb pe o solă din apropierea unei staţii de irigaţii recent modernizate şi foloseşte instalaţii de udare de ultimă generaţie, dotate cu debitmetru, spune că a folosit cam 5.000 metri cubi de apă la hectar, în condiţiile în care de obicei cantitatea de apă folosită n-ar trebui să depăşească 2.800 mc/ha. Chiar şi aşa, în condiţii de secetă pedologică, cu un sol extrem de uscat, “setea” plantelor se dovedeşte a fi foarte greu de combătut.
Goana după despăgubiri de la Guvern
La fel cum în lunile aprilie, mai şi iunie s-a făcut o centralizare a datelor la nivel de judeţ referitoare la gradul de calamitare a culturilor de grâu, orz sau orzoaică însămânţate în toamna anului trecut, în prezent se centralizează datele referitoare la culturile de porumb, floarea soarelui şi soia înfiinţate în primăvară.
Reamintim că, pentru culturile de toamnă, fermierii brăileni au raportat o suprafaţă calamitată de 97.560,44 hectare, iar după controalele făcute în teren, a fost acceptată la despăgubire o suprafaţă totală de 80.379,74 ha. Pentru restul de 17.180,7 ha, specialiştii au considerat că gradul de calamitare a culturilor nu depăşeşte 30%, deci nu se pot acorda despăgubiri.
În ceea ce priveşte fiecare cultură în parte, pe raza judeţului Brăila s-au cultivat astă-toamnă 68.646 ha de grâu, din care au fost calamitate de secetă 56.949 ha. Orzul a fost cultivat pe 21.305 ha, din care 16.372 ha au fost calamitate, rapiţa pe 7.080 ha, din care calamitate 4.576 ha, iar orzoaica de toamnă pe 2.100 ha, din care 1.446 ha calamitate.
Teoretic, pentru suprafeţele cu grad de calamitare mai mare de 30% urmează ca Guvernul să acorde despăgubiri, însă până la această dată nu s-a făcut nimic concret, în sensul că fermierii n-au aflat nici câţi bani vor primi şi nici când urmează să sosească aceşti bani.
Totuşi, pentru agricultori speranţa moare ultima, astfel că foarte mulţi au făcut solicitări pentru despăgubiri şi pentru culturile de primăvară calamitate de secetă, dar şi de căderile de grindină. S-au făcut solicitări inclusiv pentru băltiri, pe câteva suprafeţe unde ploile torenţiale au dus la formarea de lucii de apă pe câmp, care au persistat câteva zile, deoarece canalele de desecare nu au făcut faţă. Situaţii de acest gen s-au întâlnit în zona Tichileşti, de exemplu.
Până în prezent, comisiile formate din reprezentanţi ai Primăriilor, Direcţiei Agricole şi APIA (Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură n.n.) au verificat solicitările pentru despăgubiri venite de pe raza a 30, din totalul de 40 de comune din judeţul nostru. Concret, au fost verificate 2.260 solicitări, constatându-se o suprafaţă totală 46.000 ha cu grad de calamitare mai mare de 30%. După ce vor fi centralizate şi datele de la restul de 10 comune, mai mult ca sigur că suprafeţele calamitate vor “sări” de 50.000 ha. Este vorba despre circa 30% din culturile de primăvară, în condiţiile în care au fost însămânţate 98.000 ha de porumb, 70.000 ha de floarea soarelui şi 13.400 ha de soia. Datele despre afectarea pe categorii a acestor culturi vor fi cunoscute concret după ce se va face centralizarea la nivelul întregului judeţ. Atunci se va şti exact câte hectare de porumb, câte de floarea soarelui şi câte de soia au fost distruse parţial sau total de secetă, băltiri sau grindină.
Exemplu concret: culturi agricole distruse în proporţie de 80-100% la Tichileşti
Seceta a făcut ravagii în comuna brăileană Tichileşti, în condiţiile în care, la ora actuală, doar un sfert din totalul suprafeţelor cultivate cu cereale şi nu numai, pe raza UAT Tichileşti, are acces direct la o sursă de apă. De parcă nu ar fi fost de ajuns, ceea ce nu a pârjolit seceta din primăvara şi vara acestui an, a distrus grindina care a lovit fără milă împrejurimile Brăilei, în cursul lunii iulie. Iar când a plouat, după mai multe luni de aşteptare, apa a făcut mai mult rău decât bine culturilor: în zonele mai joase, a băltit zile la rând, iar plantele s-au sufocat ori au putrezit de atâta umiditate. Tichileştenii spun că nu s-au mai confruntat cu aşa nenorocire.
“Culturile de grâu, orz, rapiţă şi mazăre sunt calamitate în proporţie de 80-90 de procente, în unele locuri distrugerile fiind în proporţie de 100%. Eu, sincer, nu am mai văzut aşa ceva niciodată. Sunt fermieri care nu au mai băgat combina în lan ca să treiere, pentru că nu mai era nimic de treierat şi ar fi plătit şi 300 de lei în plus la hectar. E dezastru şi la culturile de porumb şi floarea-soarelui. În unele locuri, porumbul este până la genunchi. Câmpurile sunt pârjolite de secetă. Mare minune dacă vor putea oamenii să-şi scoată datoriile făcute la înfiinţarea culturilor anul acesta...”, ne-a precizat viceprimarul comunei Tichileşti, Nicu Mihai, la rândul său fermier.
Viceprimarul a mai spus că la fel de afectaţi sunt şi proprietarii de grădini de legume din zonă. Însuşi viceprimarul are 4 hectare de teren cultivate cu ardei kapia, ardei gras, gogoşari, vânătă şi roşii, care, deşi irigate, au fost distruse de grindină şi de ploile torenţiale care au urmat. “Sunt în jur de 100-200 de hectare cultivate cu legume la Tichileşti şi toate aceste suprafeţe au fost afectate de grindina care a făcut prăpăd în luna iulie. Ploaia care a urmat lunilor de secetă a făcut mai mult rău decât bine culturilor. Canalul de desecări din vecinătatea terenurilor cultivate cu legume s-a umplut de apă, apă care, ulterior, s-a revărsat peste culturi. Apa în exces a acoperit terenurile mai joase - hectare întregi - şi a distrus ceea ce mai rămăsese din plante. Acum mai sunt doar beţe în loc de plantele pe care le-am cultivat în primăvară, cu foarte multă cheltuială”, a mai spus Nicu Mihai.
Înainte ca seceta şi grindina să facă ravagii, pe terenurile arabile ale UAT Tichileşti erau aproape 400 de hectare cultivate cu grâu şi peste 300 de hectare cultivate cu orz. În afară de acestea, mai erau 90 de hectare cultivate cu rapiţă şi cam tot atâtea cu lucernă. Nu în ultimul rând, tichileştenii mai aveau terenuri cultivate cu mazăre şi floarea-soarelui. Toate aceste suprafeţe au fost grav afectate de secetă şi de grindina care a urmat, în condiţiile în care nu a fost deloc zăpadă astă-iarnă şi nici nu a plouat mai multe luni la rând.
Nefiind umiditate în sol, plantele nu s-au dezvoltat aşa cum ar fi trebuit, spun fermierii, chiar şi în condiţiile în care au fost irigate. Apa de sol se evapora cât ai clipi din ochi, din pricina soarelui arzător. Suprafeţele cultivate cu porumb la Tichileşti sunt şi ele compromise - situaţia este critică şi în localităţile învecinate - iar acest lucru va afecta grav traiul de zi cu zi al brăilenilor din mediul rural. Nutreţul pentru animale se va scumpi, nu va mai fi grâu suficient pentru pâine şi uruială şi nici mălai pentru mămăligă. Bătrânii îşi aduc aminte cu groază de foametea din 1946-1947, când nu a plouat un an încheiat, nu s-a făcut porumbul, iar animalele şi oamenii au murit pur şi simplu de foame. Brăilenii ajunseseră să-şi vândă bunurile din casă şi să meargă cu căruţele în Oltenia, să cumpere porumb. A fost singura provincie românească în care căzuse ploaie de la Dumnezeu.
