• SC Zenterente Company SRL era singura crescătorie specializată în porci Mangaliţa din judeţul Brăila • săptămâna trecută a fost confirmat focar de pestă porcină africană şi în această fermă, situată lângă comuna Siliştea, iar întregul efectiv, de 300 de capete, a trebuit eutanasiat şi îngropat • ferma este deţinută, în acte, de fiul deputatului Vasile Varga, Constantin Vasile Varga, de fiica lui Gicu Drăgan, directorul DSVSA Brăila, Iulia Drăgan, şi de un alt tânăr investitor, Theodor Badea • directorul DSVSA ne-a spus că s-a ocupat de această fermă timp de doi ani, cât timp i-a fost suspendat statutul de funcţionar public, dar că în prezent nu mai are nicio legătură cu societatea în cauză • proprietarii fermei spun că paguba produsă de pestă se ridică la circa 10 miliarde lei vechi şi că deocamdată nu se ştie valoarea despăgubirilor la care au dreptul de la stat • ei se declară hotărâţi să reia activitatea, după perioada de carantină
Singura fermă din judeţul Brăila specializată în creşterea porcilor din rasa Mangaliţa, apreciaţi pentru carnea cu nivel scăzut de colesterol, a fost “lovită” de pesta porcină africană, fiind nevoită să îşi eutanasieze întregul efectiv. Este vorba despre SC Zenterente Company SRL, care deţinea, într-un grajd din incinta fostei IAS Siliştea, circa 300 de porci rasa Mangaliţa. Săptămâna trecută, în crescătorie a apărut un caz de pestă porcină africană, autorităţile veterinare au confirmat focarul de boală, iar întregul efectiv a trebuit asomat şi îngropat, aşa cum s-a procedat în cazul tuturor focarelor de pestă depistate pe raza judeţului Brăila. Despre ferma în cauză se ştie, la nivelul comunei Siliştea, că ar aparţine directorului Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Protecţia Alimentelor (DSVSA) Brăila, Gicu Drăgan, care ar fi asociat cu deputatul Vasile Varga în această afacere. Directorul Drăgan ne-a spus, însă, că la ora actuală nu mai are nicio legătură cu societatea respectivă. “Cât am fost suspendat din funcţie, pe o perioadă de 2 ani, m-am ocupat de această fermă, dar acum nu mă mai ocup”, ne-a declarat, scurt şi la obiect, Gicu Drăgan, fără a ne mai oferi şi alte detalii.
Aşa cum vă informa cotidianul nostru la vremea respectivă, în 2013, Drăgan a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare condiţionată, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. În acest context, a fost suspendat din funcţia de director al DSVSA Brăila, printr-un ordin emis de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Alături de Gicu Drăgan, a mai fost condamnat, în acelaşi proces, şi Nicu Trifan, fostul şef al Serviciului Antifraudă din cadrul DSVSA Brăila. Cei doi au fost parte într-un dosar de corupţie deschis de procurorii DNA împotriva fostului director al DSVSA Galaţi, Viorel Gheorghiţă, acuzat că favoriza diverse firme care încălcau legea. Pe 7 aprilie 2011, şeful DSVSA Galaţi ar fi intervenit la omologul său de la Brăila, Gicu Drăgan, pentru ca SC „Druagro” SRL Galaţi, firmă care fusese prinsă că transporta produse din carne neetichetate corespunzător, să nu fie amendată cu 2.000 lei. Drept urmare, la solicitarea şefului său ierarhic, medicul veterinar Nicu Trifan nu a mai sancţionat firma în cauză. În 2013, Curtea de Apel Bacău a emis sentinţele de condamnare la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru Drăgan şi Trifan, context în care aceştia au fost excluşi din rândul funcţionarilor publici.
Până la urmă însă, cei doi medici veterinari brăileni s-au dovedit a fi nevinovaţi. Sentinţa din 2013 a fost atacată cu recurs, iar în luna noiembrie 2016 Curtea de Apel Iaşi i-a achitat, atât pe Gicu Drăgan cât şi pe Nicu Trifan. După publicarea verdictului pe site-ul instanţei, în decembrie 2016, cei doi şi-au recâştigat dreptul de a se întoarce în cadrul DSVSA Brăila. Gicu Drăgan şi-a reluat funcţia de director executiv, imediat după ce ANSVA a emis un ordin prin care a anulat decizia de suspendare din 2013.
Constantin Varga: “Vrem să reluăm activitatea!”
Odată cu redobândirea statutului de funcţionar public, Gicu Drăgan, în calitate de director al Direcţiei Sanitar Veterinare, nu şi-a mai asociat numele cu ferma de porci de la Siliştea. De altfel, potrivit art. 96, alin.1 al Legii 161 din 2003, “Funcţionarii publici (...) pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile execitate ca funcţionar public”. Cu alte cuvinte, Gicu Drăgan, ca director al DSVSA, nu poate deţine o fermă de creştere a porcilor.
La ora actuală, potrivit Registrului Comerţului, firma Zenterente Company SRL, înfiinţată în 2014, este deţinută, în părţi egale, de câte 33,3%, de trei persoane: Iulia Drăgan, 36 ani, Theodor Badea, 25 ani, şi Constantin Vasile Varga, 25 de ani.
Despre Constantin Vasile Varga se ştie că este fiul deputatului Vasile Varga. În prezent, acesta ocupă funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Brăila. Constantin Varga ne-a confirmat faptul că firma a fost înfiinţată în 2014, având-o de la bun început printre asociaţi pe fiica directorului DSV, Iulia Drăgan. “Dânsa s-a ocupat de la început de această firmă, nu e niciun secret. Ne-am axat strict pe Mangaliţa, având doar exemplare de rasă pură. În momentul când s-a confirmat focarul de pestă porcină existau în fermă circa 300 de porci, toţi cu greutate de peste 200 kilograme. Dacă ar fi să facem un calcul al pagubei provocate, având în vedere că e o rasă specială, care se vindea cu cel puţin 12 lei per kilogram, probabil că am pierdut cam 9 - 10 miliarde de lei vechi. În prezent lucrăm la dosarele de despăgubire, dar nu aş putea să vă spun, la ora actuală, care va fi valoarea despăgubirii. Probabil peste o săptămână vom şti această sumă”, ne-a declarat Constantin Varga.
Acesta spune că nu îşi poate explica felul cum a pătruns virusul pestei porcine africane în incinta fermei. “S-au respectat cu stricteţe măsurile de protecţie. La porci nu intra decât îngrijitorul, nu înainte de a-şi dezinfecta hainele. Specialiştii de la DSV ne-au spus că e posibil ca virusul să fi fost adus de păsări”, ne-a mărturisit Varga. Tânărul investitor spune că intenţia tuturor asociaţilor este de a relua activitatea fermei, imediat după ce va trece perioada de carantină. “Noi aveam doar exemplare de rasă pură. Sperăm să mai găsim aşa ceva când vom relua popularea crescătoriei”, ne-a declarat Constantin Varga.
Ferma de la Siliştea n-a putut participa în programul de revitalizare a porcilor de Mangaliţa iniţiat de Guvern
În ceea ce priveşte ferma de la Siliştea unde SC “Zenterente Company” SRL creştea porci de Mangaliţa, Direcţia Agricolă Brăila ne-a informat că era singura crescătorie din judeţ specializată exclusiv pe această rasă. Firma nu a beneficiat, totuşi, de programul lansat la începutul acestui an de Guvernul României, prin care se intenţionează relansarea creşterii intensive a rasei Mangaliţa la nivelul întregii ţări. Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila, ne-a explicat că prin programul respectiv statul român deconta contravaloarea purceilor de Mangaliţa care ajungeau la crescătorii interesaţi. Potrivit lui Cişmaş, programul includea trei categorii de participanţi: fabricile de procesare a cărnii, furnizorii de purcei şi crescătorii. Lucrurile funcţionează în felul următor: procesatorii preiau de la furnizori, prin contract de livrare, purcei de minim 10 kilograme. Pentru fiecare purcel livrat, furnizorul primeşte de la stat suma de 250 lei. Mai departe, procesatorul le predă cu titlu gratuit purceii unor mici crescători interesaţi să participe la acest program. Se pot da cel mult 10 purcei pentru o gospodărie. Când animalele ating greutatea de minim 130 kg, sunt vândute procesatorului, cu cel puţin 11 lei per kilogram, în viu. Preţul poate fi negociat. Cert este că, din cei 10 purcei primiţi, crescătorul are obligaţia să predea către procesator cel puţin 5. Pe ceilalţi îi poate păstra, fie pentru consum propriu, fie pentru a-i vinde unei terţe părţi.
După cum ne-a informat directorul Traian Cişmaş, în judeţul Brăila nu a funcţionat acest program. “Am fi avut ca furnizor ferma de la Siliştea, singura din judeţ unde se creşteau porci Mangaliţa. Din păcate, nu am avut în judeţ niciun procesator interesat să participe în program, aşa că la noi nu s-a putut implementa”, ne-a explicat directorul Direcţiei Agricole Brăila.
De altfel, pe lângă faptul că nu a fost nicio fabrică de procesare interesată să participe la programul iniţiat de Guvern, nici ferma de la Siliştea nu s-ar fi înghesuit să se implice. “Noi eram interesaţi de dezvoltarea afacerii, iar purceii de rasă pură îi ţineam pentru fermă!”, ne-a explicat Constantin Varga, unul dintre cei trei asociaţi ai firmei “Zenterente Company” SRL.
