• duminică, 26 mai, românii vor ieşi la vot pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European, la urne fiind aşteptaţi şi foarte mulţi tineri • dacă majoritatea ştiu deja cam ce vor de la aceste alegeri, ni s-a părut interesant să aflăm cum se vede acest scrutin prin prisma unui adolescent de 17 ani, mai ales că în spaţiul public apar tot mai mulţi tineri care nu se feresc să îşi exprime opinia vizavi de cei care ne conduc • cât de importante sunt aceste alegeri europarlamentare, cât de mult valorează fiecare vot şi cum arată un candidat potrivit care să reprezinte România la Bruxelles, acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care i le-am adresat lui Radu Tîrhoacă, elev în clasa a XI-a şi membru în Parlamentul European al Tinerilor
“Da, sunt un copil, am 17 ani, dar în nouă luni votez şi cred că este extrem de important să ne informăm cu destul timp înainte pentru că politica este un domeniu care evoluează în mod neaşteptat”. Asta susţine Radu Tîrhoacă, adolescentul care s-a emoţionat atunci când a dat nas în nas cu un candidat la europarlamentare aflat în vizită la Brăila, un candidat pe care de altfel îl admiră. În contextul în care duminică, 26 mai, vom alege reprezentanţii României la Bruxelles, am dorit să aflăm cine este de fapt Radu şi cum arată scrutinul în viziunea sa, mai ales că în spaţiul public apar tot mai mulţi adolescenţi care nu se feresc să spună liber ce gândesc. Astfel, am aflat că Radu Tîrhoacă este membru în Parlamentului European al Tinerilor (EYP - European Youth Parliament) şi coordonator judeţean al centrului de la Brăila, EYP fiind o organizaţie în care tinerii sunt încurajaţi să se implice în problemele politice curente şi în procesul democratic, să practice o gândire independentă şi europeană. Acesta învaţă la Colegiul Naţional “Gh. M. Murgoci” (clasa a XI-a), specializarea matematică-informatică bilingv-engleză, este olimpic la matematică şi limba română şi participă la concursuri de dezbateri. Cât de importante sunt alegerile europarlamentare de duminică, cât de mult valorează fiecare vot şi care este dorinţa lui Radu pentru România, sunt doar câteva dintre întrebările pe care le-am adresat reprezentantului brăilean în Parlamentul European al Tinerilor. Ce a răspuns vedeţi în cele ce urmează.
- De ce sunt importante alegerile europarlamentare?
- Sunt oameni care au luptat şi au murit ca noi să putem să votăm şi este important ca noi să respectăm sacrificiul pe care l-au făcut acei oameni. Bineînţeles, nu există un singur mod prin care putem să rezolvăm o problemă, dar putem alege modalitatea prin care să ne formăm societatea pe care ne-o dorim şi de care se vorbeşte de atât de multă vreme. Iar pentru a forma această societate trebuie să ieşi la vot, indiferent cu cine votezi. Mai ales tinerii trebuie să meargă la vot. Statistica arată că la ultimele alegeri europarlamentare tinerii între 18 şi 24 de ani au votat numai în proporţie de 29,6%, o cifră extrem de mică.
- De ce crezi că tinerii, şi nu numai, nu merg să voteze la europarlamentare?
- Am observat că prezenţa a fost întotdeauna mai mică la alegerile europarlamentare pentru că oamenii nu înţeleg cum funcţionează Uniunea Europeană şi atunci când nu eşti informat eşti foarte uşor de manipulat. Şi de aici şi prezenţa la vot este mai mică. Dacă am înţelege clar ce face Parlamentul European, ce face Comisia Europeană, ce face Consiliul Uniunii Europene, cred că oamenii nu ar mai fi atât de indiferenţi faţă de aceste alegeri. Din România, Uniunea Europeană este foarte departe, nu ne afectează în mod special şi unii se gândesc «De ce să mergem?». Dar România, ca număr de mandate, este a şaptea ţară din UE. Deci nu este de neglijat.
“Nu ai dreptul să te plângi dacă nu ai mers la vot!”
- Ce le-ai spune persoanelor care aleg să nu participe la vot?
- În momentul în care nu votezi, nu contezi! Şi nu neaparat că nu contezi, ştiu că sună dur, dar nu ai dreptul să te plângi dacă nu ai mers la vot. Ca o democraţie să funcţioneze nu putem să fim numai observatori, trebuie să fim participanţi activi şi votul ne oferă această oportunitate. Să decidem pentru noi iar alegerile sunt printre puţinele dăţi în care putem în mod direct să ne schimbăm viitorul.
- Unii spun că vor sta acasă pentru că oricum votul lor nu contează! În opinia ta, cât de mult contează un singur vot?
- Enorm! E adevărat, cu o floare nu se face primăvară, dar dacă mentalitatea colectivă este că votul meu nu contează atunci se întâmplă asta: nu mai iese lumea la vot şi câştigătorii reprezintă un procent foarte mic din totalul populaţiei. De aceea, eu zic că fiecare vot contează. Au fost cazuri, bineţeles, extrem de rare, în care diferenţa s-a făcut la un vot sau la două voturi. Gândiţi-vă la o familie în care soţul şi soţia nu ar fi mers rezultatul ar fi fost altul. Deşi poate părea nesemnificativ fiecare vot contează. Aşa sunt construite democraţiile puternice şi sănătoase, când fiecare îşi exprimă opinia.
- Crezi că tinerii nu merg la vot pentru că nu îşi găsesc modele printre candidaţi? Cum crezi că ar trebui să arate un model sănătos pentru un tânăr?
- Există mulţi candidaţi la aceste alegeri şi fiecare rezonează cu cineva. Eu sunt de părere că un model sănătos este acela care ascultă de nevoile celor care l-au ales să îi conducă şi menţine o legătură cu aceştia. Nu odată ce ai câştigat să uiţi de ei pentru că ai fost ales cu ajutorul lor. Să nu uiţi cum te-au ajutat oamenii, să nu uiţi niciodată de unde ai plecat şi parcursul pe care l-ai avut până acolo pentru că istoria ne-a demonstrat că e destul de uşor să faci asta.
- Cum arată pentru tine un lider?
- Pentru mine, un lider trebuie să mă inspire, să mă facă să îmi doresc să fiu mai bun, să fiu o versiune mai bună a mea. O persoană pe care eu o admir foarte mult este Jacinda Ardern, prim-ministrul Noii Zeelande. O admir pentru modul în care a gestionat situaţia după atentatul din oraşul Christchurch unde au murit 50 de persoane. Şi i-am urmărit discursurile şi eu, care nu sunt afectat direct de această problemă care s-a întâmplat la celălalt capăt al lumii, am fost profund emoţionat de modul în care vorbea şi de faptul că a luat măsuri imediat şi a interzis armele semiautomate. Cred că de oameni ca aceştia avem nevoie. De oameni care au compasiune faţă de ceilalţi, dar care pot să fie fermi când situaţia o cere. Un alt exemplu, mai aproape de vârsta mea, este activista suedeză pentru mediu Greta Thunberg care are 16 ani. Cred că o să existe în viitorul destul de apropiat astfel de exemple şi în România. Deja văd în jurul meu astfel de oameni, oameni cu iniţiativă, oameni responsabili.
- Care sunt valorile tale, valori pe care ţi-ar plăcea să le aibă şi oamenii aleşi să te reprezinte?
- De mic părinţii mi-au spus că munca cinstită nu este niciodată ruşinoasă şi să te afirmi prin muncă. Mi-au spus de fiecare dată să fiu loial mie şi principiilor după care mă ghidez. Dacă cred că ceva este corect, să lupt pentru acel lucru. Şi să spun adevărul, indiferent de consecinţă. Şi lucrul cel mai important care mi se pare mie, atunci când iei o decizie să ţi-o asumi şi să fii responsabil cu decizia pe care ai luat-o şi cu rezultatele acelei decizii. Ai greşit, ok, înveţi şi faci în aşa fel încât să nu se mai repete. Nu ai greşit, felicitări, continuă!.
“Trebuie tinerii încurajaţi să îşi susţină opinia!”
- Cum încă nu ai 18 ani ca să poţi vota, pot apărea voci care să spună că nu ar trebui să îţi dai cu părerea despre alegeri. Cum comentezi?
- Exact asta este gândirea care ne-a adus în situaţia actuală! Da, sunt un copil, am 17 ani, dar în nouă luni votez şi cred că este extrem de important să ne informăm cu destul timp înainte pentru că politica este un domeniu care evoluează în mod neaşteptat. Şi urmărind aceste evoluţii putem să ne formăm o părere obiectivă. Şi cu cât este mai devreme, cu atât mai bine. Nu ai făcut acum 18 ani şi peste o lună votezi. Nu ai timp într-o lună să îţi formezi o opinie puternică şi sănătoasă despre situaţia actuală din ţară. E nevoie de timp. Şi noi, tinerii, trebuie să avem dreptul la opinie. Eu am un grafic în minte şi mi se pare că cu cât înaintezi în vârstă şi votezi ar trebui să te gândeşti din ce în ce mai puţin la tine şi cum te afectează pe tine şi să te gândeşti la cum îi afectează pe cei tineri. De exemplu, bunicii noştri să nu se gândească la cât li se va da la pensie, ci la cum îi afectează votul lor pe nepoţi. Să se gândească cum va arăta viitorul cu oamenii pe care îi aleg pentru că sunt consecinţe.
- Cum vezi tu România?
- Poate că exagerez dar eu cred că regimul comunism a făcut mult rău acestei ţări. Este cea mai mare tragedie care s-a întâmplat în România sau una dintre cele mai mari tragedii. Am studiat şi din ce mi-au povestit părinţii şi bunicii să mergi cu cartela şi să ţi se dea alimente mi se pare de-a dreptul tragic. Şi e şi mai tragic că lumea nu realizează asta. Şi deşi au dreptul de a alege, oamenii nu ştiu ce să facă cu el. Avem o mulţime de posibilităţi dar nu ştim cum să le folosim, nu ştim cum să ne facem nouă viaţa mai uşoară. Este o confuzie totală la nivel naţional. Mi se pare că este ţara jumătăţilor. Adică tinerii versus bătrânii, partea de nord-vest şi vest a ţării versus restul ţării, bugetarii versus angajaţii din privat. Nu ne concentrăm forţele şi resursele pentru un bine comun. Fiecare cumva îşi vede interesul dar ar fi bine să ne gândim şi la celălalt.
- Ce te deranjează cel mai mult la România?
- Pe mine mă deranjează foarte tare chestia asta şi nu pot să nu o spun. Tot timpul este o invidie la nivel general şi nu putem să scăpăm de ea. Cred că dacă am fi în competiţie mai mult cu noi înşine în loc să fim în competiţie cu ceilalţi şi am încerca să ne autodepăşim ar fi o schimbare mult mai mare decât orice rând de alegeri ar putea să o aducă. Dar este foarte greu să schimbi mentalitatea colectivă în general pentru că mentalitatea se schimbă odată şi cu generaţiile.
- Mulţi văd în voi salvarea? Sunt tinerii salvarea?
- Se pun speranţe în noi dar s-au pus speranţe şi în generaţia părinţilor noştri. Din păcate, acum vedem că tinerii pleacă şi cine mai rămâne în ţară să mai facă schimbări? Nu poţi să îi condamni că aleg să plece pentru că nu ştim să îi ţinem aproape. Însă chiar dacă lucrurile nu arată bine acum eu nu mi-am pierdut speranţa.
- Care este dorinţa ta pentru România?
- Îmi doresc nu să «avem o ţară ca afară» dar măcar să văd o dorinţă de a face ceva, să văd că oamenii chiar îşi dau silinţa ca să trăiască mai bine, nu doar să zică că vor să trăiască mai bine. Eu încerc să mă implic cât pot. Mi-ar plăcea să văd că ne folosim talentele şi abilităţile şi pentru ceilalţi, nu numai pentru noi. Să ne dăm silinţa să îi ajutăm pe cei din jurul nostru cât se poate de mult şi cred cu tărie că există astfel de oameni.
- Care este mesajul tău pentru cei care pe 26 mai sunt aşteptaţi la urne?
- Indiferent de opţiunile politice mergeţi şi votaţi! Pentru că în condiţiile în care prezenţa este de 40% şi partidul câştigător are încă 40%, înseamnă că în realitate partidul are doar 16% din totalul populaţiei. Şi cu 16% să câştigi şi să conduci o ţară este mai mult decât ciudat.
