Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la ceremonia de aniversare a Senatului, că situaţia actuală, în care li se cere personalităţilor publice să renunţe la tot ce au făcut pentru a avea calitatea de senator, este una aberantă, exagerată, el pledând pentru îndreptarea acesteia.
"Vreau să mă refer în mod special la un anumit aspect care a fost mult timp definitoriu pentru Senat: faptul că Senatul a fost pentru mult timp un loc al elitelor româneşti. M-am uitat peste istoria sa şi am constatat că mult timp preşedintele Academiei era senator de drept, că universităţile din Iaşi şi din Bucureşti desemnau senatori. Noi azi suntem într-o situaţie pe care o consider exagerată, dacă nu chiar aberantă: orice personalitate a vieţii publice care vrea să fie senator trebuie să renunţe la tot ceea ce a făcut până atunci", a spus Ponta.
El a spus că, potrivit normelor actuale, nu mai ai voie să fii profesor universitar, membru al Academiei sau să ai o poziţie de elită concomitent cu deţinerea postului de senator, lucru care, în opinia sa, este în defavoarea calităţii actului de legislaţie şi a prestigiului pe care Senatul îl poate avea.
"Cred că împreună, după ce terminăm toate procesele electorale din acest an, trebuie să restabilim ceea ce a fost de la început, şi anume Senatul - un loc al elitelor, în care nu-i ceri unui academician să renunţe la mandat ca să poată rămâne în Academie, un loc în care nu plimbi toţi rectorii şi profesorii universitari pe la tribunale pentru că sunt senatori, un loc în care să convingem elitele acestei ţări să-şi dedice o parte din viaţa lor binelui public. Cred că obligaţia dumneavoastră -şi sprijinul Guvernului va fi total - e de a îndrepta această greşeală pe care am făcut-o împreună", a spus Ponta.
Conform Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.
Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu: funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice; funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute anterior; funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute anterior; funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale; calitatea de comerciant persoană fizică; calitatea de membru al unui grup de interes economic; o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice, mai prevede actul normativ.
Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe. Deputatul sau senatorul aflat în această situaţie nu poate acorda asistenţă juridică învinuiţilor sau inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instanţe în cauzele penale privind: infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare; infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare; infracţiunile privind traficul de persoane şi infracţiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare; infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare; infracţiunile contra siguranţei statului, prevăzute în art. 155-173 din Codul penal; infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei, prevăzute în art. 259-272 din Codul penal; infracţiunile contra păcii şi omenirii, prevăzute în art. 356-361 din Codul penal.
Deputatul sau senatorul aflat în situaţia menţionată anterior nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a companiilor naţionale ori a societăţilor naţionale în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale.
Aceste prevederi nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului sau rudelor până la gradul IV inclusiv.