Traian Băsescu a retrimis, miercuri, la Parlament legea privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, atrăgând atenţia că, prin modificările aduse, se limitează capacitatea operaţională a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi i se reduce rolul la unul pur formal.
Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, legea trimisă la promulgare modifică şi completează Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, prin transpunerea prevederilor Art. 8 din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010.
Totodată, însă, potrivit expunerii de motive, actul normativ îşi propune "consolidarea capacităţii operaţionale a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi întărirea cooperării cu toate autorităţile de aplicare a legii", se mai arată în comunicat.
În acest context, potrivit cererii de reexaminare, modificările aduse alineatului (1) al Articolului 8 şi alineatului (2) al Articolului 26 din Legea nr. 656/2002, precum şi abrogarea, începând cu data de 1 februarie 2014, a punctelor 1 şi 2 ale Articolului 55 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, prin care atribuţia Oficiului de sesizare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este înlocuită cu atribuţia de simplă informare a autorităţilor judiciare, sunt de natură a limita capacitatea operaţională a Oficiului şi de a-i reduce rolul la unul pur formal.
"În forma iniţială, atunci când Oficiul constata existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, această autoritate avea obligaţia sesizării de îndată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar această instituţie avea obligaţia efectuării de cercetări cu privire la existenţa sau inexistenţa unor asemenea fapte grave. În legea transmisă spre promulgare, prin inserarea obligaţiei de informare (în loc de sesizare) a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu se mai creează obligaţia de cercetare a aspectelor cu care s-a făcut informarea, Parchetul putând decide dacă va da sau nu curs acestor cercetări", se mai arată în cererea de reexaminare.
În cerere se menţionează şi că, prin modificarea adusă alineatului (7) al Articolului 26 din Legea nr. 656/2002, reprezentantul Asociaţiei Române a Băncilor nu va mai face parte din plenul Oficiului, ca structură deliberativă şi de decizie.
"La momentul adoptării Legii nr. 656/2002, includerea unui reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor în plenul Oficiului a avut la bază dezvoltarea unor mecanisme adecvate şi eficiente în vederea coordonării luptei împotriva spălării banilor şi combaterii terorismului, activitate în care considerăm implicarea sistemului bancar ca necesară şi importantă. În acest sens, considerăm oportună reintroducerea în plenul Oficiului a reprezentantului Asociaţiei Române a Băncilor. Totodată, având în vedere necesitatea păstrării unui reprezentant Asociaţiei Române a Băncilor, alături de introducerea unui reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară, pentru păstrarea unui mecanism optim de luare a deciziilor în cadrul plenului Oficiului, ţinând, totodată, cont şi de atribuţiile Serviciului Român de Informaţii în acest domeniu, susţinem şi includerea unui reprezentant al acestui Serviciu în plenul Oficiului", se arată în comunicat.
