* ideea realizării acestui pod, materializată după zeci de ani de așteptări, vine cu o serie de beneficii importante pentru orașul nostru * dezvoltarea fără precedent a infrastructurii rutiere și locurile de muncă pentru numeroși brăileni sunt doar începutul * pe termen lung, se prefigurează o mult mai intensă activitate în Zona Liberă, care deja începe să ia avânt printr-o serie de investiții * primarul Marian Dragomir ne-a oferit mai multe detalii pe această temă
Deși ideea propriu-zisă a proiectului a apărut în anii 1980, abia în anul 2017 podul suspendat Brăila-Tulcea a început să prindă contur în mandatul de prim-ministru al lui Mihai Tudose. În același an s-a demarat licitația care a avut două oferte, iar câștigătoare a fost asocierea companiilor IHI(Japonia) și ASTALDI(Italia). Contractul semnat în anul 2018 prevede construcția unui pod suspendat între Brăila și Smârdan(Tulcea), cu o deschidere principală de 1120m, lățime de 31,7 m și înălțime de 192 m.
Iată că o idee veche de zeci de ani a ajuns realitate, constituind cel mai important proiect de infrastructură realizat în țara noastră după Revoluție, în valoare de circa 500 milioane de euro. În calitate de beneficiar, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a fost responsabilă cu planificarea. Principalele aspecte avute în vedere au fost: complexitatea proiectului, etapele tehnologice necesare pentru execuția lucrărilor și bugetul estimat la faza de studiu de fezabilitate pentru execuția lucrărilor. Obiectivul specific este creșterea mobilității pe rețeaua trans-europeană de transport.
Pe malul dinspre Brăila și pe cel dinspre Tulcea se văd “picioarele” care vor susține podul suspendat. De zeci de ani de zile, brăilenii și-au dorit un pod care să facă legătura cu Tulcea și cu Delta Dunării. Iată că după foarte mulți ani, visul celor din zonă se transformă în realitate și putem spune că cel mai mare proiect de investiții cu fonduri europene din România, în momentul de față se desfășoară la Brăila, fiind cel mai mare pod din România și al treilea din Europa.
Orașul Brăila se va bucura de dezvoltarea infrastructurii rutiere. Toți turiștii care vor merge în Delta Dunării vor trece pe la Brăila, ceea ce înseamnă că va fi absolut obligatoriu să se dezvolte și toată infrastructura care va conecta podul cu celelalte rețele de transport.
În plus, mai multe societăți lucrează pentru construcția podului și încasează banii aferenți, bani care se regăsesc în economia locală. Mult mai mulți brăileni au acum de lucru. Structura de rezistență a podului dintre picioarele situate pe cele două maluri se realizează în momentul de față la Șantierul naval din Brăila. Putem spune că o foarte mare parte dintre sumele aferente acestui proiect vor rămâne în Brăila, șantierul naval fiind al doilea cel mai mare angajator din municipiul Brăila.
După începerea în mod real a construcției, la Brăila s-au realizat următoarele lucruri: în primul rând, toate halele disponibile în perimetrul I al Zonei Libere, în apropierea podului, au fost închiriate, în prezent nemaifiind teren disponibil acolo. Cei care au închiriat au vrut să fie primii care au venit în zonă. În unele locații se construiesc centre expoziționale, iar pe altele hale pentru construcție și depozitare. De asemenea, legat de fabrica de cărămidă, în momentul de față s-a demolat acea ruină, există un nou proprietar care construiește spații de depozitare pentru mărfuri generale, cât și o zonă frigorifică care să deservească zona de transport și să poată crea conexiunea pod-oraș pentru livrări în acest sens.
Termenul preconizat pentru finalizarea podului este noiembrie 2023. În acest moment lucrările sunt înaintate cu aproximativ două săptămâni, datorită vremii bune. Se toarnă beton neîncetat, 24 de ore din 24.
Primarul Marian Dragomir: ”O foarte mare parte din sumele aferente acestui proiect va rămâne în Brăila”
Primarul Marian Dragomir a dat curs solicitării de a răspunde la câteva întrebări pe tema podului peste Dunăre, iar pe parcursul interviului edilul-șef al Brăilei a făcut câteva precizări foarte interesante despre importanța acestui obiectiv pentru economia locală.
- Mă bucur pentru această oportunitate pe care mi-ați oferit-o, de a sta de vorbă cu dumneavoastră și aș dori să vă întreb, în primul rând, care credeți că sunt beneficiile pe care le aduce acest proiect județului nostru și dacă există anumite dezavantaje, care ar fi acelea?
- Dacă vorbim de beneficii la pod, putem spune așa: dintotdeauna, de zeci de ani de zile, brăilenii și-au dorit un pod care să facă legătura cu Tulcea și cu Delta Dunării. Iată că, după foarte mulți ani, visul celor din zonă se transformă în realitate și se poate afirma că cel mai mare proiect de investiții cu fonduri europene din România, în momentul de față, se desfășoară la Brăila și vorbim despre un proiect cu o valoare de peste 500 milioane de euro. Pe lângă faptul că am atras fonduri europene în zonă, putem vorbi despre o serie de avantaje. În primul rând, este vorba de legătura de transport dintre Moldova, dintre sud-estul României și Tulcea, respectiv Delta Dunării, pentru că, prin construcția acestui pod, toți turiștii care vor merge în Delta Dunării vor trece pe la Brăila, ceea ce înseamnă că va fi absolut obligatoriu să se dezvolte și toată infrastructura care va conecta podul cu celelalte rețele de transport. În momentul de față, există în diverse stadii de licitație proiectele pentru drumurile expres Brăila-Slobozia-Drajna, care leagă cu autostrada București-Constanța zona noastră, Brăila-Buzău, care va lega apoi zona cu Ploieștiul și cu zona Sinaia-Brașov și Brăila-Focșani. Toate aceste drumuri-expres vor asigura conexiunea către pod și de la pod mai departe, pod-Tulcea-Delta Dunării. Deci putem vorbi, în primul rând, de dezvoltarea infrastructurii rutiere.
În al doilea rând, iarăși un lucru foarte important pentru județ este cel privind forța de muncă. Deși aceste societăți, Astaldi Italia și IHI Japonia, lucrează cu aparatură de ultimă generație, în prezent folosesc ca subcontractanți societăți din județele Brăila, Tulcea și Galați. Acest lucru înseamnă că mai multe societăți din aceste trei județe lucrează pentru construcția podului și încasează bani aferenți, bani care se regăsesc în economia locală. Mai mulți oameni au de lucru, li se oferă și masă și atunci alte societăți lucrează pentru a se asigura toate serviciile pe orizontală la cei care lucrează pentru pod. Un lucru iarăși foarte important este că structura de rezistență a podului dintre picioarele situate pe cele două maluri se realizează în momentul de față la șantierul naval din Brăila. Putem spune că o foarte mare parte din sumele aferente acestui proiect va rămâne în Brăila, șantierul naval fiind al doilea cel mai mare angajator din municipiul Brăila. La fel și în celelalte două județe, foarte multe societăți de construcții, de prestări servicii, care au închiriat mașini, utilaje, macarale, tehnologie pentru construcția podului. Urmează ca în perioada următoare să se monteze între Brăila și Galați stația de betoane, stația de asfalt care va produce asfaltul pentru pod, folosind agregate din zona locală, adică din zona Brăila-Măcin și vorbesc aici de piatră, nisip, balastru care se vor lua de la carierele de piatră din zonă și vor fi folosite pentru pod.
- Termenul de finalizare este preconizat noiembrie 2023. Care este stadiul actual al lucrărilor? Sunt mai avansate sau mai întârziate?
- În momentul de față, ei sunt deja în avans față de grafic cam cu două-trei săptămâni. I-a ajutat foarte mult vremea bună, a fost o toamnă blândă, dar și în prezent, chiar dacă suntem în decembrie, temperaturile au fost pozitive și au putut turna beton pe parcursul întregii luni noiembrie și acum, în decembrie la picioarele podului, fără să se oprească, se toarnă 24/24.
- Acest pod va scurta cu mult distanța Moldova-Constanța...
- E o variantă foarte bună, ca urmare a faptului că cei care vin din Moldova vor putea să treacă Dunărea către Tulcea și Constanța direct pe pod, fără a mai apela la varianta bacului. La bacul de la Galați se aștepta destul de mult timp, deoarece acesta trecea la oră fixă, pe când la bacurile de la Brăila se trecea flux continuu, pentru că erau cât mai multe bacuri, dar chiar și așa apăreau întârzieri în trafic și mai ales nu putem uita faptul că noaptea bacurile treceau doar pe baza unor comenzi cu un tarif special, mult mai mare decât în timpul zilei.
- Cum credeți că va influența această scurtare a drumului industria? Mă refer la transportul feroviar, la textile etc.
- În prezent, traficul în municipiul Brăila către Tulcea și Constanța se desfășoară în felul următor: de la șoseaua de centură, tirurile/camioanele merg pe Calea Galați până la strada Mircea Mălăieru și de aici coboară către trecere bac, iar de acolo se trece la Smârdan. În momentul în care va fi podul, ei se vor putea conecta în felul următor: traficul greu va fi preluat din șoseaua de Centură la intersecția cu strada Baldovinești, va urca direct pe bretelele podului și va traversa. Autoturismele vor putea să se conecteze din aceeași locație sau din zona dig Brăila-Galați (este vorba de traficul ușor), deci nu vom mai avea trafic greu pe strada Galați. În schimb, aș vrea să vorbesc mai mult despre avantajele de ordin economic. După începerea în mod real a construcției, la Brăila s-au realizat următoarele lucruri: în primul rând toate halele disponibile în perimetru I a Zonei Libere în apropierea podului trecere bac, zona respectivă, șoseaua dig, au fost închiriate și Zona Liberă nu mai are teren disponibil acolo, nici hale disponibile, pentru că cei care au închiriat au vrut să fie primii care au venit în zonă. Pe unele din locații se construiesc centre expoziționale, iar pe altele hale pentru construcție și depozitare. De asemenea, spunem noi de foarte multe ori, la fabrica de cărămidă, în momentul de față s-a demolat acea ruină, există un nou proprietar care construiește spații de depozitare atât pentru mărfuri generale, cât și o zonă frigorifică care să deservească zona de transport și să poată crea conexiunea pod-oraș pentru livrări în acest sens. La intrarea în municipiul Brăila dinspre Slobozia, zonă permisă traficului greu, avem perimetrul greu al zonei libere Brăila. În zona din spate este Yazaki, iar toată suprafața de teren dintre Yazaki și drumul național Brăila-Slobozia a fost concesionată în proporție de 90% în toamna acestui an la mai multe societăți. Dacă unele dintre ele fac hale pentru producție și depozitare, cel mai important investitor din zonă este Elipark, unul dintre primii 5 dezvoltatori de parcuri industriale din România care a concesionat o suprafață de 11 hectare pentru dezvoltarea unui parc industrial pe zona de producție și depozitare logistică care să deservească zona de sud-est a României luând în calcul și construcția podului peste Dunăre. Iată că prin construcția acestui pod și terenurile din anumite zone au început deja să fie concesionate.
- Care a fost aportul Primăriei Brăila pentru acest proiect?
- Noi am fost permanent în legătură cu cei de la conducerea Guvernului, de la momentul semnării contractului. Aș vrea să reamintesc numele primului ministru Mihai Tudose pentru că pe vremea lui s-a semnat acest contract. De foarte multe ori, când s-au făcut toate măsurătorile, schițele cadastrale, la Primărie s-a găsit toată susținerea în acest sens. Am venit în ajutorul lor cu schițe, documente, rețelele care trec prin zonele respective. Apoi, întâlnirile zonale s-au desfășurat în mare parte la sediul Primăriei Municipiului Brăila, punându-le spații la dispoziție inclusiv pentru întâlnirile dintre CNAIR, firma de avocatură și persoanele care au fost expropriate pentru construcția podului. Am facilitat aceste întâlniri punând la dispoziție datele lor de identificare, invitarea lor la sediul Primăriei. De asemenea, periodic primarul municipiului, președintele Consiliului Județean au întâlniri cu cei din conducerea companiilor IHI și ASTALDI pentru a discuta despre ajutorul pe care noi putem să îl dăm în diverse stadii. Întâlnirile sunt, de regulă, în anumite perioade la două săptămâni, iar acum, în perioada rece, mai rar.
- Bacurile vor mai rămâne în funcțiune, însă credeți că va fi același flux?
- Nu cred că vor mai avea aceeași frecventă. Bacurile aparțin unor societăți private. Din punctul meu de vedere, este posibil să mai existe cel puțin un bac care să facă anumite treceri, dar cred că nu vor mai avea o încărcare așa de mare cum e cea din prezent.
O studentă cu inițiativă. Nota 10 cu felicitări!
Autoarea acestui articol este studentă. Atât documentarea cât și redactarea textului îi aparțin 100%, motiv pentru care are toată aprecierea noastră. Despre cum i-a venit ideea abordării acestei teme ne-a spus chiar ea:
”Numele meu este Georgiana-Narcisa Prodan, am 20 de ani și în prezent sunt studentă la jurnalism în București, Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, în anul II. Ideea realizării acestui articol a pornit de la o temă pentru facultate (o cerere pe Legea 544/2001). Eu am vrut să scriu despre acest proiect important pentru țara noastră care se desfășoară chiar în orașul meu natal, Brăila. Am început prin a cere informații de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, apoi am stat de vorbă cu domnul primar. Unii români încă nu conștientizează măreția și importanța acestui proiect.
Am mai colaborat o dată cu ziarul “Obiectiv”. Am scris, în primăvara acestui an, “Jurnal de pandemie- prin ochii unui student”.
