• italienii de la Astaldi vorbesc despre probleme financiare generate de situaţia tensionată privind parteneriatul din Turcia în baza căruia a fost realizat cel de-al treilea pod peste strâmtoarea Bosfor • epicentrul crizei stă în decizia de amânare a vânzării activelor aferente concesiunii pentru acest pod • într-un comunicat de presă italienii neagă că şi-ar fi cerut insolvenţa în România sau Italia şi spun că doar au prezentat o cerere, sub incidenţa legii italiene, prin care vor să ajungă la un acord cu creditorii pentru a preveni starea de insolvenţă şi a asigura continuarea activităţii economice a societăţii • în România Astaldi are în derulare contracte importante pe bani publici printre care lucrările la Metroul din Drumul Taberei, Podul peste Dunăre Brăila - Tulcea şi 18 km de autostradă
Compania italiană “Astaldi”, unul dintre cei mai mari constructori din România, cu proiecte de peste 1 miliard de euro, a anunţat, la finele săptămânii trecute, că depune cerere la instanţa de judecată din Roma pentru a deschide o procedură premergătoare insolvenţei în cadrul căreia să poată ajunge la un consens cu propriii creditori privind măsurile necesare pentru a asigura operabilitatea societăţii şi protejarea intereselor ambelor părţi, inclusiv ale clienţilor. Compania italiană a anunţat vineri, 28 septembrie, că a luat această decizie în urma întârzierilor în vânzarea celui de-al treilea Pod peste Bosfor, indicând drept cauză evenimentele politice şi economice care au afectat Turcia în cursul anului 2018, cu precizarea că partea italiană a construit acest pod în pateneriat public privat. Astfel, cei de la “Astaldi” fac referire la un stres finaciar temporar pe care vor să-l depăşească prin implementarea unui set de măsuri economico-financiare. “Aşa cum deja au fost informaţi atât clienţii cât şi asociaţii noştri, operaţiunea de consolidare a capitalului Astaldi, bazată pe creşterea de capital şi pe vânzarea activelor în concesiune, a suferit o întârziere serioasă datorată amânării vânzării activelor aferente concesiunii celui de-al treilea pod peste Bosfor, urmare a evenimentelor politice şi economico-finaciare care au afectat Turcia în cursul anului 2018. Vânzarea acestor active era o condiţie solicitată de către sistemul bancar pentru a acorda sprijinul financiar aferent operaţiunii de consolidare a patrimoniului”, se precizează într-un comunicat de presă al celor de la “Astaldi”.
“În acest context, s-a impus revizuirea planului global de consolidare a patrimoniului, iar Astaldi, ca soluţie cea mai potrivită pentru a asigura operabilitatea societăţii şi protejarea intereselor proprii ale companiei, a tuturor nivelelor de ocupare a forţei de muncă, a intereselor acţionarilor, ale clienţilor şi ale creditorilor, a hotărât să prezinte cererea de «concordato preventivo con continuità aziendale» în sensul legii italiene (art. 161, 6° co e 186-bis R.D. 267/1942), care prevede un acord cu creditorii care vizează restructurarea financiară a societăţii pentru a preveni starea de insolvenţă şi a asigura continuarea activităţii economice a societăţii”, se mai arată în acelaşi document.
Oficialii Astaldi spun că este cea mai potrivită soluţie pentru a proteja continuitatea corporaţiei, cu accent pe derularea contractelor în curs şi lărgirea portofoliului de contracte prin obţinerea de noi angajamente. “Astaldi va continua să desfăşoare activităţile de construcţie din cadrul proiectelor în care este angajată în România, cu respectarea termenelor şi a duratelor prevăzute", au precizat oficialii Astaldi. De altfel, ministrul Transporturilor Lucian Şova a precizat, în presa centrală, că reprezentanţii constructorului italian ar fi declarat că sunt pregătiţi să efectueze lucrări de 400 de milioane euro, anul viitor, în România, aşadar inclusiv proiectul de infrastructură rutieră Pod suspendat peste Dunăre Brăila - Tulcea.
Reporterii “Obiectiv” au solicitat un punct de vedere pe acest subiect şi din partea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), ca autoritate contractantă în mega-contractul pentru proiectarea şi execuţia Podului peste Dunăre, însă până la închiderea ediţiei acesta nu a sosit. Reprezentanţii instituţiei au precizat totuşi că nu au primit nici un fel de informare din partea constructorului italian privitor la perioada de stres financiar temporar pe care acesta din urmă o reclamă şi traversează.
Portofoliul “Astaldi”
După cum se cunoaşte, compania italiană a câştigat în România contractul pentru cea mai complexă lucrare de infrastructură rutieră din perioada post-decembristă, respectiv construirea Podului de la Brăila, investiţie de aproape de jumătate de miliard de euro. Mai exact, chiar la începutul acestui an, a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie a Podului suspendat peste Dunăre Brăila - Tulcea cu o valoare de 1.995.932.260 lei, fără TVA, adică echivalentul a circa 433 milioane euro. Câştigătorul licitaţiei este asocierea de firme "IHI Infrastructure Systems Co", din Japonia, pe partea de proiectare, şi "Astaldi" din Italia pentru construirea podului. În linii mari de aceşti bani ar urma să fie proiectat şi construit acest pod suspendat, care, de altfel, reprezintă principala structură a proiectului, plus două viaducte a câte 110 metri lungime, un drum principal cu o lungime de aproape 19,1 km şi un drum de legătură cu DN22 (Smârdan-Măcin), în lungime de 4,328 km.
Un alt proiect important derulat de către Astaldi în România este construirea Magistralei 5, secţiunea Eroilor - Râul Doamnei, cunoscută ca "metroul de Drumul Taberei". De asemenea, construieşte şi cel mai mare lot din Autostrada Câmpia Turzii - Târgu Mureş (A3), respectiv lotul 2 din tronsonul Ogra - Câmpia Turzii, în lungime de aproape 18 kilometri şi cu o valoare de 437 milioane lei.
Compania a mai câştigat şi contracte pentru reabilitarea a 81 kilometri de cale ferată.
La nivel internaţional, portofoliul italienilor de la "Astaldi" mai cuprinde, printre altele, autostrada totalizând 150 km între Moscova şi St. Petersburg, linia electrică de tren şi metrou din Bologna - Italia, precum şi din alte oraşe italiene, centrala hidroelectrică de la Muskrat (Canada), al treilea pod suspendat peste strâmtoarea Bosfor (Turcia), Autostrada Gebze-Orhangazi-Izmir (Turcia), podul Halic din Istambul, linia de cale ferată Caracas-Tuy (Venezuela), pasajul suprateran de la Basarab, modernizarea aeroportului Otopeni (ambele din România), linia 2 de metrou din Varşovia (Polonia), 4 spitale în Massa, Lucca, Pistoia şi Prato (zona Toscana Italia), apeductul Hamma şi barajul Kerrada (Algeria), sau reţeaua de metrou "MetroRail" din Copenhaga (Danemarca).
Comunicatul de presa poate fi citit AICI.
