Mergi la conţinutul principal

Planul lui Cîțu. Catastrofal

*„Întreaga discuție privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este unul catastrofal”, declară răspicat Cristian Diaconescu, om politic cu o îndelungată experiență, membru în multe guverne ale României, în prezent președintele ales al PMP  * „acești bani pot să nu ajungă niciodată în România dacă nu știi să gestionezi foarte bine întregul proces”, avertizează Diaconescu  * dacă nu mă mai împrumut pe piață, din ce plătesc pensii? Pentru că din banii ăștia nu poți să plătești pensiile, nu ai cum!*  Mediile de afaceri, mediul bancar, mediile sociale, orice partener din țara asta, care într-o formă sau alta va fi asociat - că nu pot să facă această modernizare numai două-trei instituții -, puteau, în prezența președintelui, să își prezinte perspectivele, punctele de vedere, să fie informați * toate aceste afirmații au fost făcute de liderul PMP, într-un interviu acordat ziarului „Obiectiv – Vocea Brăilei”, cu ocazia lansării candidatului popularilor la primăria Viziru

 

-Sunteți de acord cu premierul Florin Cîțu că economia României duduie?

- Nu duduie nicio economie în lumea asta! Deci fără a avea o expertiză economică aplicată, aș fi rezervat în legătură cu o astfel de afirmație, dincolo de conotațiile politice. Dar nu discutăm despre subiectele astea, pentru că nu sunt foarte importante. După părerea mea, vă spun cu toată deferența, modul în care au gestionat întreaga discuție privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este unul catastrofal! Și îmi aleg cu grijă cuvintele. Trebuie înțeles ceva. Poate că este puțin mai lungă expunerea, dar referențial, istoric, merită. Pentru că văd că nu se discută. S-a ieșit, inclusiv de la cel mai înalt nivel, spunându-se: avem 80 de miliarde! 30 de miliarde într-o parte și 40 și ceva de miliarde din cadrul financiar multianual, adică din buget. Și noi nu avem nici acum, niciun euro pe card! Asta este chestiunea de principiu. În momentul când, în 2020, a apărut pandemia, prima reacție a statelor a fost să se închidă. Toți s-au închis! Au spus că n-o fac, au făcut-o. A doua reacție, foarte interesantă, cu binecuvântarea Germaniei - pentru că ei erau principalii promotori ai unui alt gen de decizie -, s-au înlăturat barierele privind cheltuielile bugetare. Toată lumea să cheltuie la liber! Bun, unii au înțeles să țină un anume tip de proporționalitate, pentru că tot ceea ce cheltui pe buget vei plăti la un anumit moment, că asta e viața economică. Alții? Mă rog. România vine în acest moment la aproape 10 deficit bugetar. La 9,72. Cifrele sunt sigure! Dar ca să aveți un ordin de mărime, pe martie 2021 avem un deficit bugetar de 8 ori mai mare decât luna corespunzătoare din 2020. Deci "duduie", dar nu știu în ce direcție. Bun. Și în acel moment, dincolo de a închide țările, statele membre ale Uniunii Europene s-au gândit că e nevoie de lichidități, că e nevoie de bani. Lichidități pentru sistem sanitar, pentru ajutorarea mai ales a sistemelor private, pentru multe lucruri: șomajul cumplit, trecerea la un fel de economie prin rețelele sociale. Ușor de zis, greu de făcut peste noapte. Sistemul de educație etc. Și atunci, s-a pus problema "haideți să găsim bani". Prima tentație a fost să mutualizeze datoriile. Să spună: "datoriile sunt în comun". În acel moment a apărut grupul frugalilor, cum era denumit. Olanda, Austria, Danemarca, Suedia, Finlanda au spus nu. Pentru că noi avem un excedent bugetar, iar statele mai ales din Sud - se dădea exemplu foarte serios Italia -, vor intra cu deficite și mai mari. Practic, au venit cu deficite din spate, din 2018, 2019 care nu erau imputabile pandemiei, ci - spuneau ei -, unui management mai slab al resurselor. Și atunci nu suntem de acord! A venit Germania la președinție și a reușit printr-un lobby pe care, mulți spun că numai Germania putea să îl facă, să schimbe puțin paradigma. Adică, bun: nu împărțim datoria, nu facem o datorie comună, facem însă un fond comun din care să alimentăm statele cu resurse. Acest fond comun, până la urmă, s-a convenit a fi de 750 de miliarde. Vă spun că și acum sunt probleme în ceea ce privește acceptarea părții de împrumuturi din acest fond, privind noua generație, deci este o chestiune de perspectivă. Dar există fondul, se împarte, planurile naționale s-au depus în marea majoritate. Cam 20 de state astăzi când vorbim, și-au depus și și-au aprobat aceste planuri naționale. Și lucrurile au mers înainte.

 

„L-am auzit pe Ministrul Fondurilor Europene, spunând am pus unul peste altul proiecte, am ajuns la 42 de miliarde și ne-am dus la Comisie ca să taie ei până la 29,2 miliarde”

- După ce se aprobă toate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență? Trebuie să venim cu un al doilea plan: Planul de finanțare. Pentru că ei au stabilit ce au stabilit fiecare stat, Comisia a acceptat ce a acceptat cu fiecare în parte, urmează însă modul în are finanțezi. Ce finanțezi? Și aici este chestiunea după părerea mea, esențială. Finanțezi ieșirea din criză și modernizarea. Nu ce proiecte nu ai făcut tu de 30 de ani! E o diferență. Aici apare problema între ceea ce propune partea română și ceea ce expertiza Comisiei - că nu s-a ajuns în zona politică -, exprimă. Am auzit public. Deci nu e proces de intenție pentru nimeni. L-am auzit pe Ministrul Fondurilor Europene, spunând am pus unul peste altul proiecte, am ajuns la 42 de miliarde și ne-am dus la Comisie ca să taie ei până la 29,2 miliarde, cât e cota României. Iertați-mă, dacă așa știm în țara asta să negociem?! Cum am eu tupeul să vorbesc despre negociere? Păi, am negociat din 1998 până în 2003, cu toți vecinii, toate relațiile și acordurile de vecinătate, pentru că trebuia să intrăm în NATO și UE. Să mă ierte, nu e o formă de aroganță, dar vreau să spun că am totuși ceva know-how din punctul ăsta de vedere. Dar nu așa se negociază! Repet, pe de o parte, ai făcut o alcătuire cât se poate de neconformă cu așteptările Comisiei în legătură cu acest plan. Pe de altă parte, ai sfidat linia fundamentală. Te duci cu proiecte care sunt legate de criză și modernizare, nu pur și simplu, ca ei să îți dea banii! Pentru așa ceva există coeziunea de la buget, de la cadrul financiar multianual. Mai departe. Sigur, niște finanțări se vor obține. Sigur se va veni triumfător spunând "am învins, iată! Cu tot scepticismul noi am câștigat". Ce urmează? Vă spuneam că trebuie să facă al doilea plan, cel de finanțare pe proiectele de modernizare. Dar va trebui ca de două ori pe an să primești experți ai Comisiei Europene care fac două rapoarte pe an de evaluare. Sunt de tipul MCV, adică cu benchmark-uri. Și el vede la șase luni din ce ai promis și ai finanțat, cât ai dus la bun-sfârșit. Adică dacă te-ai obligat ca în cele șase luni, nu știu, să faci un tren și ai reușit să faci numai locomotiva, nu și nu toate vagoanele, nu îți vor mai plăti banii nici pentru locomotivă. Deci cum să vă spun. Există voință politică, nu numai să faci un document care, mă rog, de bine de rău, până la urmă o să îl ducă la bun sfârșit. Dar aici vreau să fac o precizare, după variantele prezentate până acum, expertiza Comisiei la un moment dat a ajuns la concluzia că este necesar să ne ajute ei să îl facem. Și credeți-mă, îmi este o rușine când spun lucrurile astea de... Adică profesorul te ajută să îți faci lecțiile, după care tot el... pentru că trebuie să mergem cu toții mai departe, toată Europa și asta este! Dar după aceea suntem noi prin noi înșine. Că tot le place liberalilor povestea asta. Deci acești bani pot să nu ajungă niciodată în România dacă nu știi să gestionezi foarte bine întregul proces. Aici ne aflăm.

 

 „În economia care duduie îmi ridic deficitul bugetar la limita Tratatului de la Maastricht, la 60%. După care nu mai pot împrumuta pe piață

- Haideți să vă mai spun două lucruri din experiența celorlalți. În marea lor majoritate, partea de împrumut din cota care revine fiecărui stat, nu au luat-o sau au luat-o în cuantumuri mult mai mici, ca să nu își încarce deficitul bugetar. Numai România și Italia au luat toți banii, inclusiv cele 16 miliarde. Cam așa este partea de împrumut. Asta ce înseamnă? În economia care duduie îmi ridic deficitul bugetar la limita Tratatului de la Maastricht, la 60%. După care nu mai pot împrumuta pe piață. Ca să nu mai vorbesc despre cotații, dobânzi și alte astfel de situații. Deci măcar aici stăteam și noi bine. În sfârșit, cheltuiam excesiv. Și eu, dacă nu mă mai împrumut pe piață, din ce plătesc pensii? Pentru că din banii ăștia nu poți să plătești pensiile, nu ai cum! Trebuie să ai împrumuturile tale. Obligațiunile de împrumut pentru aceste sume este decis a fi generate prin Comisia Europeană. Și ei au ales Comisia Europeană pentru că are triplu A. Și având triplu A, merge cu dobândă ceva mai joasă. Deci vă spun: din punctul ăsta de vedere trebuia să ai o expertiză și un profesionalism, și mai ales o voință politică să separi orice de această problemă a celor 750 de miliarde și să faci un plan deștept. Repet, nu pentru că am uitat un drum nu știu unde. Să te uiți la criteriile fundamentale avute în vedere din perspectiva modernizării, pe care le hotărăște Comisia, le hotărăsc instituțiile europene, că ne place sau nu, și anume: 60% digital și economie verde. Și în al treilea rând, să fii destul de sigur că până în 2025 - 2026 practic vei consuma acești bani, pentru că îi pierzi, iar proiectele pe care le-ai început le plătești din surse proprii.

 

- Problema este că această responsabilitate, pe lângă noi, populația, nu va pica doar pe actuala putere sau actuala Coaliție. Asta mi se pare absolut îngrozitor...

- Într-un fel sau altul, va pica pe toți. Iar banii înapoi - pentru că va trebui să îi dai la un moment dat, că ai accesat toate sumele venite prin împrumuturi -, le vor plăti după 2028. Deci următoarea generație. Cei de după noi. Care vor beneficia de modernizare sau nu. Dacă modernizarea nu se face de către cei de acum..

 

„În 1995 ... Ion Iliescu a adunat la Snagov toate forțele politice și i-a obligat aproape, să dea un semnal”

- Dacă erați președinte al României în perioada asta, pentru că sunteți desemnat candidat din partea PMP pentru această funcție, ați fi putut face mai mult vizavi de maniera de guvernare, de cum nu se înțeleg, de cum au construit actualii guvernanți acest program extrem de important pentru România?

- Este istoric! Noi nu mai prindem o astfel de oportunitate să te modernizezi! Cel puțin generația noastră. Deci din punctul acesta de vedere, ar fi revenit președintelui României responsabilitatea de a le genera voința politică, în sensul fundamentării unor astfel de proiecte de modernizare și ieșire din criză. Argumentul? Nu e părerea mea, planurile naționale de redresare ale Franței și Germaniei, au fost prezentate simultan. Deci ce înțelegem noi din acest aspect? Că tot ce va însemna multinaționale și firme, care evident vor fi implicate în acest proces, înțeleg semnalul. S-au pus de acord. Deci dacă s-au pus de acord, facem o investiție uriașă în Franța și Germania și dăm drumul la motoare. Ne operaționalizăm. Dacă ei între ei sunt politici. De aceea vorbesc despre voință politică. Deci dacă Franța și Germania, într-o competiție - mă rog, probabil că nu e cineva în Europa să nu înțeleagă dincolo de declarații acest tip de competiție între parteneri, dar în egală măsură suficient de hotărâtă această problemă -, deci dacă aceste două state au avut capacitatea de a-l pune inclusiv pe ministrul de Finanțe german, probabil succesorul doamnei Merkel, la aceeași masă cu ministrul Economiei din Franța... Asta înseamnă expresia voinței politice esențiale. Bun. Dacă ești mediator și scrie în Constituție că ai acest rol, încearcă să îi obligi - pentru că uneori pur și simplu acolo ajungem -, să își depășească complexele generate de competiția electorală, politică, măcar pe acest subiect. Aveți, fraților, suficiente alte teme să le gestionați! În al doilea rând, ar fi trebuit și altceva. Pentru că zona politică, mă rog, să zicem că are preferințe alternative. Mediile de afaceri, mediul bancar, mediile sociale, orice partener din țara asta, care într-o formă sau alta va fi asociat - că nu pot să facă această modernizare numai două-trei instituții -, puteau, în prezența președintelui, să își prezinte perspectivele, punctele de vedere, să fie informați. Și aici, cum să spun, lipsa de informare pe așa ceva este o formă de primitivism, iertați-mă. Dar aici ne costă bani, vorbim de miliarde acum. Ei bine, tot președintele putea să facă acest lucru. De ce el? Pentru că ceilalți nu o fac! Și pentru că trebuie totuși să mergem înainte. În 1995 - multe argumente negative  -, dar atunci, Ion Iliescu a adunat la Snagov toate forțele politice și i-a obligat aproape să dea un semnal. Nu pentru că i-ar fi plăcut integrarea în NATO și în Uniunea Europeană în mod deosebit domnului fost președinte Ilisecu, dar simțea din spate cum societatea îl obligă să gestioneze cu politicul o problemă atât de importantă. Românii au vrut în Vest. Indiferent despre ce vorbim, nu politicul a educat societatea românească. Invers. Societatea românească a obligat politicul să nu pună aiureli și tâmpenii în programele lor de guvernare. Și de aceea a fost o poziționare omogenă. Nu ai fi putut și acum, măcar pentru aceste 29 de miliarde de euro, să ai o poziționare omogenă în țară?! Era important ca valoare de semnal. Cei care au operaționalizat integrarea după '96 - '97, nu neapărat pentru că în '95 s-au adunat la Snagov, inclusiv cu Vadim Tudor, Dumnezeu să-l odihnească! Nu! Ci pentru simplul fapt că s-a dat un anume semnal: că nu există altă variantă. Nici un alt vector politic nu are atâta relevanță. Și aici ar fi trebuit să se implice și din acest punct de vedere. Repet, putea, politic, să conducă procesul ăsta. Putea! Și după părerea mea avea și un anume tip de responsabilitate.

Sincer, dacă tot m-ați întrebat, tot constituțional, președintele României, poate, când dorește, să participe, să prezideze Consiliul Superior al Magistraturii. E greu! E profesional! Dar acum ce să spun... Așază-te în scaun, câtă vreme, fie Justiția, fie politicul, îți generează tot felul de probleme din care îți suferă țara. Așază-te acolo, stai 14 ore cu ei și discută tot. De la pensii, până la, mă rog, ceea ce poate CSM-ul: răspunderea disciplinară, o achitare... Condamnă Marea Britanie o rețea de trafic de ființe umane - groaznică situație. O rețea de trafic de minori! Și îl achită într-un Tribunal din România?! Este locul în care se poate discuta. Noi dacă discutăm, CSM-ul se simte vexat și spune: "nu, atacați independența!" Măi, oameni buni... Am mai avut momente când m-au criticat și pe mine, la un moment dat. Le-am transmis: vedeți că eu vin din meseria aia. Nu am porniri de alt gen. Deci din punctul ăsta de vedere, da, era cazul! Poate chiar să nu fie neapărat echilibrat. Este o problemă pe perioadă scurtă de preluare a managementului politic. Pentru că exact cum spuneți dumneavoastră, foarte corect, că nu guvernul ăsta... De altfel, ăștia nici nu o să aplice mare lucru. Pentru că banii vin abia 13% de prin noiembrie încolo. Primele resurse. Dar ce ne facem după rapoartele de evaluare, ce ne facem după ce la rândul nostru vedem că niște obiective nu sunt duse la bun sfârșit? În momentul acela cine poate să spună: v-ați adunat aici, mi-ați promis că lucrurile vor fi așa și așa. De ce nu se întâmplă? Că avem priorități politice? Nu! Nu crede nimeni așa ceva!

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro