Puţini brăileni ştiau, în urmă cu doi-trei ani, despre existenţa satului Cotu Mihalea, din comuna Siliştea. Nici acum nu este cunoscut de marea masă a locuitorilor municipiului şi judeţului, dar, totuşi, în ultima vreme a mai ieşit din anonimat. Asta pentru că nu doar cei care îşi au obârşiile în satul respectiv sau cei proveniţi din aşezările învecinate - Cotu Lung, Cotu Vameşu, Voineşti sau Vădeni vizitează în lunile de vară Cotu Mihalea. Au început să treacă pe aici şi brăileni complet străini de aceste locuri. Ce îi atrage? Plaja întinsă şi cu nisip foarte fin, formată pe malul Siretului, după ce acest râu şi-a deviat uşor cursul în ultimii ani.
Cotu Mihalea se află la doar 20 de kilometri de municipiul Brăila. S-ar putea ajunge acolo cu maşina, în nici un sfert de oră, însă călătoria durează cel puţin jumătate de oră din cauza unui factor foarte important: starea mai mult decât precară a unui tronson din drumul judeţean 255A. Este vorba despre acea porţiune de drum, de circa 5 kilometri, care leagă DN 23 Brăila - Focşani de satul Cotu Lung şi apoi de Cotu Mihalea. V-am mai informat recent despre situaţia tronsonului respectiv. Reamintim că, pe o lungime de un kilometru, s-a turnat asfalt, în toamna anului 2008, cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare desfăşurate atunci. După alegeri, utilajele au dispărut, iar restul carosabilului, pe o lungime de 4 kilometri, a rămas acoperit tot cu pietriş, starea sa degradându-se de la un an la altul. De prisos să menţionăm că la conducerea CJ se afla Gheorghe Bunea Stancu, iar firma care a făcut lucrarea este "Tancrad" Galaţi.
Deocamdată, autorităţile judeţene nu intenţionează să investească în asfaltarea întregului tronson din DJ 255A. Lucrările ar putea începe, totuşi, în următorii ani, dacă se vor accesa fonduri europene în acest sens. Până atunci, va trebui lămurit contextul în care a fost asfaltat acel kilometru, la alegerile din 2008, dat fiind că în arhiva Consiliului Judeţean nu prea se găsesc documentele care să ateste că lucrarea s-a făcut prin respectarea procedurilor legale - licitaţii, contract, finanţare etc.
Aşadar, drumul de acces până la minunata plajă de la Cotu Mihalea este execrabil. Trecând peste acest aspect, satul Cotu Mihalea se poate lăuda în prezent cu un statut rarisim în judeţul nostru, şi anume titulatura de "zonă turistică". Conform primarului comunei Siliştea, Ilie Eftimie, satul a fost inclus, din luna ianuarie a acestui an, pe o listă specială a Ministerului Turismului. Ce înseamnă aceasta? Primarul Eftimie spune că statutul de zonă turistică va contribui la atragerea de fonduri europene pentru investiţii în satul Cotu Mihalea. Banii ar urma să vină chiar de anul următor. "Ministrul Mihai Tudose, cel care ne-a ajutat, de fapt, să dobândim acest statut, mi-a spus că din primăvara anului viitor am putea discuta despre accesarea unor fonduri europene", ne-a declarat primarul de la Siliştea.
Cu banii respectivi, primarul visează la realizarea unor facilităţi care să atragă cât mai mulţi turişti, mult mai mulţi decât vin acum vara pe plaja neamenajată de pe malul Siretului. "Posibilităţi sunt multe. Eu aş vrea să facem ceva rustic şi frumos, un han pescăresc, lângă care să avem mai multe căsuţe învelite cu stuf. Primăria deţine în intravilanul satului Cotu Mihalea un teren de 3.404 metri pătraţi, unde s-ar putea construi aşa ceva. Tatăl meu este din acest sat şi îmi aduc aminte cât de frumos era aici în urmă cu vreo 50 de ani, când casele tradiţionale, cu acoperiş de stuf, se aflau până pe malul Siretului. După inundaţia din anii 70, când s-a construit actualul dig de apărare, cei care aveau casele pe mal au fost strămutaţi pe loturi aflate dincoace de dig. Important ar fi să accesăm fonduri pentru a reînvia tradiţia, să facem ceva rustic şi frumos în sat. Şi în zona dig-mal ar trebui să intervenim, să amenajăm şi plaja, să punem acolo coşuri de gunoi, nişte bănci, nişte grătare, să fie totul civilizat şi organizat. Loc de scăldat nu se poate, că legea nu permite oficial scăldatul în ape curgătoare, dar măcar locuri de picnic putem amenaja acolo", îşi descrie primarul viziunea despre ceea ce ar putea să însemne "zona turistică Cotu Mihalea".
"Zonă turistică?! Noi n-avem drum de acces..."
Deşi satul se află pe lista scurtă a Ministerului Turismului încă de la începutul acestui an, la faţa locului nu s-a întâmplat nimic concret deocamdată. În Cotu Mihalea vieţuiesc circa 40 de familii. Oamenii locului povestesc că, de primăvara până toamna, la sfârşit de săptămână vin zeci de maşini până la plaja de pe malul Siretului. "Vin, aşa e, vin mulţi. Dar cum vin aşa şi pleacă, pentru noi nu aduce nimic bun treaba asta. Din contră, dacă te duci acum pe malul Siretului şi vezi ce lasă «turiştii» ăştia în urma lor, te îngrozeşti. Grămezi de gunoaie, sticle de plastic, mizerie", ne-a spus Vasile Goleanu, unul dintre locatarii satului.
Oamenii nu prea au habar despre statutul de "zonă turistică". "Zonă turistică?! Noi n-avem drum de acces. Fără infrastructură, ce fel de zonă turistică e aia?", s-a minunat, cu o urmă de supărare în glas, Aurel Măruntu, pe care l-am găsit lucrându-şi grădina cu o motosapă. "Ne-au păcălit, în 2008, de alegeri, când au asfaltat kilometrul ăla de la intrarea în Cotu Lung, pe urmă nici naiba n-a mai dat pe aici să mai facă ceva cu drumul ăsta. Pe noi nu prea ne bagă Primăria în seamă, că bazinul electoral al comunei e în satele Muchea, Mărtăceşti, că sunt mai mari. Aici sunt 40 de case. Nu sunt voturi, nu e nici interes. Asta cu zona turistică e vrăjeală electorală...", ne-a mai spus mihăleanul.
Tot în infrastructură stă soluţia dezvoltării, consideră un alt localnic, Anton Diaconu. "Dacă era asfalt turnat din sat până la şoseaua principală venea lumea din Brăila, îşi făcea case frumoase, vile, că suntem aproape de oraş. Ar înflori satul...", ne-a spus omul.
La ora actuală, pe raza judeţului Brăila doar satul Cotu Mihalea are statut de "zonă turistică", aspect confirmat de Prefectura Brăila, prin intermediul cancelarului Stelianina Dobromir.
Preşedintele interimar al Consiliului Judeţean, Viorel Mortu, ne-a declarat că, din punctul său de vedere, în judeţul Brăila se mai află câteva locaţii care ar putea deveni repere turistice într-un viitor apropiat.
"Trebuie să recunoaştem că Brăila nu mai e un reper în turismul naţional. Chiar şi reperele pe care le-am avut cândva au căzut în desuetudine, vezi cazul staţiunii Lacu Sărat. Pe viitor, pe lângă programele prin care vrem să dezvoltăm turismul local, cultural, ecumenic, balnear sau ecologic, trebuie să oferim şi facilităţi pentru iniţiativa privată. Aici mă refer în principal la punerea la punct a infrastructurii rutiere, la alimentarea cu apă şi alte aspecte ce ţin de administraţia judeţeană. Avem identificate câteva locaţii cu potenţial turistic, ce trebuie ajutate să se dezvolte. Mă refer la Lacu Sărat, dar şi la Câineni Băi, o altă staţiune balneară a judeţului. La Dunăre e zona Stăncuţa, din apropierea Insulei Mici a Brăilei. Blasova mai e, de asemenea, un punct de interes pentru care trebuie să alocăm resurse în viitorul apropiat", ne-a declarat preşedintele Viorel Mortu.
