• Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului a formulat o plângere prin care solicită Parchetului Făurei anularea ordonanţei de clasare a cazului şi redeschiderea dosarului de urmărire penală împotriva tinerilor care s-au filmat cum au tăiat coada unui câine, apoi şi-au postat isprava pe Facebook • „Procurorul a pledat în favoarea suspecţilor, în loc să aplice legea”, spun autorii documentului • Ionel Girip, prim-procuroul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, cel care a întocmit rechizitoriul incriminat de FPAM, spune că plângerea a fost preluată de un coleg, care urmează să dea o soluţie în acest caz
Decizia procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei de a clasa cazul tinerilor de la Tătaru care au schingiuit un câine tăindu-i coada pe viu, cu un topor, iar apoi şi-au postat isprava pe o reţea de socializare, a stârnit reacţii vehemente din partea iubitorilor de animale. Unele dintre asociaţiile de protecţie a animalelor nu s-au rezumat doar la comentarii postate în mediul virtual ci au reacţionat şi la modul concret. Este cazul Federaţiei pentru Protecţia Animalelor şi Mediului (FPAM), care a formulat o plângere împotriva Ordonanţei de clasare pronunţată de primul procuror Ionel Girip, solicitând redeschidrea dosarului şi începerea urmăririi penale împotriva făptuitorilor.
În formularea plângerii, cei de la FPAM susţin că, prin felul în care a întocmit rechizitoriul, procurorul de caz pare să se fi transformat mai degrabă în apărătorul suspecţilor, decât în acuzator, aşa cum ar fi fost normal. „«Pledoaria» procurorului în favoarea suspecţilor, cu privire la faptul că «există obiceiul sacrificării animalelor în gospodării în mod tradiţional» demonstrează implicarea organului de cercetare penală în «salvarea» făptaşilor de la aplicarea pedepselor prevăzute de lege precum şi muşamalizarea cazului”, se arată în plângerea formulată de FPAM. În esenţă, respectiva organizaţie a iubitorilor de animale, susţine că anchetatorii au ignorat cu bună ştiinţă legile în vigoare, încadrând o faptă de natură penală la categoria unor obiceiuri cutumiale asimilate aşa-numitului „obicei al pământului”.
„Faptul că animalul era prea blând, iar tăierea cozii este o modalitate de «înrăire» a acestuia, ca urmare a existenţei unei cutume, este căzut în desuetudine deoarece, în trecutul poporului nostru, normele cutumiale, obiceiul pământului, s-au aplicat până la apariţia legiuirilor scrise. Cu atât mai mult cu cât astfel de fapte sunt considerate de legiuitor infracţiuni, iar de către opinia publică fapte iresponsabile şi reprobabile privind normele de convieţuire, de comportare a oamenilor în societate, a modului barbar de a trata animalele şi a respecta legile ţării”, mai spun reprezentanţii FPAM, care precizează că infracţiunile săvârşite de suspecţi sunt pedepsite, conform dispoziţiilor art. 14, alin. 2, lit a, din OUG 155/2001, republicată, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 1.000 lei la 10.000 lei şi confiscarea câinilor.
Ionel Girip, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, cel care s-a ocupat de anchetarea cazului de la Tătaru, iar acum are de-a face cu plângerea formulată de FPAM, este rezervat în declaraţii.
„E dreptul dumnealor să invoce tot ceea ce cred de cuviinţă în formularea plângerii”, ne-a spus acesta, adăugând că soluţia pe care a dat-o în acest caz a fost „legală şi temeinică”. Prim-procurorul Girip ne-a mai spus că plângerea va fi soluţionată de un procuror, care va decide dacă dosarul va fi redeschis sau nu. „Nu pot să mă antepronunţ pe o soluţie pe care o va da un coleg”, a conchis magistratul din Făurei.
„Gluma” care a revoltat o ţară întreagă
Reamintim că, potrivit dosarului penal instrumentat de poliţişti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, Daniel Dima, 31 ani, Adrian Leonard Bunea, 22 ani, Adrian Bucur, 18 ani şi Marius Bianu, 28 ani, sunt prieteni şi locuiesc în satul Tătaru, comuna Dudeşti. Bunea, Bucur şi Bianu provin din familii de crescători de oi, în timp ce Dima s-a mutat de puţină vreme în Tătaru, fiind originar din judeţul Hunedoara.
În ziua de 4 octombrie 2015, cei patru s-au întâlnit pe una din uliţele satului. Daniel Dima le-a spus prietenilor că are acasă un câine foarte blând şi că “nu ştie ce să-i facă pentru a-l înrăi”, ca să poată să-i păzească gospodăria. Procurorul de caz a precizat: “Bunea Adrian, Bucur Adrian şi Bianu Marius i-au povestit lui Dima Daniel despre faptul că, în comuna Dudeşti, în special în rândul crescătorilor de ovine, se practică obiceiul de a le tăia o porţiune din coadă câinilor care au tendinţa de apropiere faţă de persoanele străine, ceea ce, în timp, îi înrăieşte şi în acest mod pot fi folosiţi drept câini de pază. Auzind despre existenţa acestui obicei, Dima şi-a manifestat dorinţa de a proceda în mod similar, sens în care i-a rugat pe ceilalţi suspecţi să-l ajute”.
În aceeaşi zi, tinerii au mers acasă la Daniel Dima şi au pregătit un butuc şi un topor pentru tăiat lemne.
“Fiind o situaţie inedită pentru Dima Daniel, ceilalţi trei suspecţi s-au amuzat, iar Bianu Marius a început să filmeze «operaţiunea» cu telefonul mobil, în vederea postării imaginilor în reţeaua de socializare Facebook, unde avea cont. Dima şi Bucur au prins câinele şi l-au imobilizat, ţinându-i coada pe butuc, iar Bunea a aplicat o lovitură cu toporul, secţionându-i o parte din coadă. În acest timp, toţi suspecţii s-au amuzat”, precizează sursa citată.
După ce i-au tăiat coada căţeluşei, tinerii şi-au văzut de treburile lor. Nimeni n-ar fi aflat despre incidentul de la Tătaru dacă Bianu n-ar fi postat grăzăvia pe contul său de Facebook, stârnind reacţii în toată ţara. Speriat de comentariile negative postate de iubitorii de animale, Marius Bianu a şters postarea după o zi, însă era prea târziu, pentru că filmuleţul fusese vizionat şi descărcat de o mulţime de persoane, multe dintre acestea formulând ulterior plângere penală împotriva barbariei.
Direcţia Sanitar Veterinară Brăila s-a autosesizat şi i-a sancţionat contravenţional pe Daniel Dima şi Adrian Leonard Bunea, principalii protagonişti ai filmuleţului incriminator. Cei doi au fost amendaţi cu câte 1.500 lei. Totodată, inspectorii veterinari au considerat că fapta este de natură penală şi au sesizat organele competente pentru a demara o anchetă.
La scurt timp după incident, căţeluşa schingiuită a fost preluată de o asociaţie de protecţie a animalelor din Bucureşti.
Cruzimea împotriva animalelor, foarte des întâlnită în România
Faptul că legile pentru protecţia animalelor existente în România nu prea sunt luate în seamă de nimeni a fost dovedit, zilele trecute, la Galaţi, unde un taximetrist care circula pe o stradă din oraş a accidentat intenţionat un câine care stătea în poarta unei societăţi comerciale. Din imaginile surprinse de o cameră de supraveghere se vede cum taxiul virează la un moment dat spre câinele de pe trotuar şi trece peste el. Apoi, taximetristul şi-a continuat drumul ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. Fapta sa a fost sancţionată cu comentarii acide de iubitorii de animale, imediat cum filmul a început să circule pe internet. Firma de taximetrie s-a delimitat de comportamentul angajatului său, concediindu-l. Totodată, o asociaţie pentru protecţia animalelor a formulat plângere penală împotriva bărbatului.
