• dacă până acum erau confirmate cazuri doar în localităţi din apropierea Dunării, mai nou au apărut focare şi în Cazasu, Siliştea sau Bordei Verde • veterinarii au schimbat tactica şi nu vor mai face ucideri preventive ale tuturor efectivelor de porci din localităţile unde apar noi focare • vor fi eutanasiaţi doar porcii din gospodăriile unde se manifestă boala • se pare că omul este principalul vector de transmitere a virusului • până acum, la niciun mistreţ nu s-a confirmat oficial prezenţa virusului • administratorii fondurilor de vânătoare au totuşi obligaţia de a contribui la combaterea mistreţilor, dar şi a vulpilor, şacalilor şi ciorilor, ca potenţiale mijloace de răspândire a bolii • vânătorii au făcut câteva acţiuni de combatere, însă spun că statul le-a instituit această obligaţie fără a le acorda nicio compensaţie pentru muniţia consumată
Dacă în primă fază s-a răspândit doar în localităţile brăilene situate în apropierea Dunării, pesta porcină africană a început să apară şi în alte zone din judeţ. Zilele trecute, au fost confirmate noi focare în comunele Cazasu, Siliştea şi Bordei Verde. La Cazasu, boala a apărut într-o gospodărie de pe raza localităţii, unde se aflau câţiva porci. La Siliştea, s-a confirmat un focar atât într-o gospodărie din comună, cât şi la o crescătorie situată în afara satului component Voineşti, pe malul Siretului. La Bordei Verde, de asemenea, pesta a apărut într-o crescătorie aflată în afara localităţii.
După confirmarea acestor focare, autorităţile veterinare au dispus doar eutanasierea porcilor din gospodăriile respective, fără a se mai lua măsura uciderii preventive a tuturor porcilor din localitate şi a celor aflaţi în zona de siguranţă, pe o rază de 10 kilometri de jur împrejurul localităţii în cauză. “În aceste localităţi nu se vor mai face ucideri preventive, deoarece nu există în apropiere nicio mare crescătorie de porci pe care să trebuiască să o protejăm, aşa cum s-a întâmplat în comunele situate în zona de siguranţă a celor două ferme mari de la Gropeni şi Tichileşti. Lângă Cazasu, Siliştea şi Bordei Verde nu există o astfel de exploataţie zootehnică, motiv pentru care vor fi eutanasiaţi doar porcii din gospodăriile unde există suspiciune de pestă porcină africană. Dacă animalele dau semne de boală, se ia imediat măsura eutanasierii, fără să mai aşteptăm confirmarea analizelor de laborator, dar acest lucru se întâmplă doar în gospodăria unde se găsesc porcii respectivi. Nu o să mai mergem din poartă în poartă pentru a eutanasia toţi porcii din localitate, cum s-a procedat până acum”, ne-a explicat Gicu Drăgan, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila.
În gospodăriile unde apare pesta se face dezinfecţie, iar circulaţia oamenilor, animalelor şi bunurilor dintr-o localitate în alta este supusă restricţiilor sanitar veterinare. De altfel, se pare că oamenii reprezintă în acest moment principalul vector de transmitere a virusului. Şi animalele sălbatice pot fi purtătoare a temutului virus, porcii mistreţi fiind consideraţi ca principal factor de transmitere, însă deocamdată niciun mistreţ de pe raza judeţului nostru nu a fost depistat oficial ca purtător al pestei.
Vânătorii au împuşcat câţiva mistreţi, dar şi şacali, vulpi şi ciori. Ei se plâng că statul nu le decontează muniţia
Conform planului de măsuri emis de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, administratorii fondurilor de vânătoare au primit misiunea să facă acţiuni de împuşcare a mistreţilor, prin metoda pândei sau a dibuirii. Asta înseamnă că vânătorii trebuie să aştepte într-un anumit loc până le intră în bătaia puştii un mistreţ sau o turmă de mistreţi, sau pot să meargă în căutarea acestora, în locurile unde se ştie că se află unul sau mai multe exemplare. Nu este permisă vânătoarea cu hăitaşi care să provoace dispersarea turmelor pe un areal întins. Până în momentul de faţă, membrii Asociaţiei Judeţene pentru Vânătoare şi Pescuit Sportiv (AJVPS) au reuşit să împuşte, prin metoda pândei sau a dibuirii, nouă exemplare de porci mistreţi. Toţi aceştia au fost duşi pentru analize la laboratorul DSVSA şi la niciunul nu s-a confirmat prezenţa virusului pestei porcine africane. Şi pe fondurile de vânătoare ale Direcţiei Silvice Brăila s-au împuşcat trei mistreţi şi niciunul dintre ei nu era purtător al virusului.
Vânătorii brăileni spun că împuşcarea porcilor mistreţilor la pândă sau dibuire este destul de dificilă în judeţul nostru, date fiind condiţiile din teren, cu vegetaţie bogată, specifică zonelor de baltă, sau cu lanuri întinse de porumb.
Pe lângă mistreţi, vânătorii mai au în consemn să combată şi alte specii care ar putea contribui la răspândirea pestei porcine africane. Este vorba despre câini hoinari, şacali, vulpi sau ciori. Până în prezent, membrii AJVPS au împuşcat circa 100 de vulpi, 15 şacali şi câteva sute de ciori. Pe fondurile de vânătoare ale Direcţiei Silvice au fost împuşcate 8 vulpi, un şacal şi 71 de ciori.
Vânătorii evită să împuşte şi câini hoinari, pentru a nu avea probleme cu iubitorii de animale. Asta deşi, în ultima perioadă, numărul câinilor semisălbăticiţi a crescut pe raza judeţului Brăila, după cum informează AJVPS, deoarece multe exemplare eliberate din adăposturile gestionate de Primării sunt eliberate pe câmp, de persoane care teoretic le iau spre adopţie.
Vânătorii brăileni se plâng că, deşi au fost chemaţi să contribuie la aplicarea măsurilor adoptate de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, nu primesc niciun sprijin financiar de la stat, fiind nevoiţi să împuşte vulpi, şacali şi ciori cu muniţie cumpărată de ei. “Este o cheltuială destul de mare, preţul unui cartuş situându-se între 7 şi 20 de lei, în funcţie de calibru. Până acum, statul nu a acordat nicio despăgubire pentru muniţia consumată, iar consumul este destul de mare, pentru că nu toate gloanţele sau alicele trase îşi ating ţinta”, ne-a declarat Laurenţiu Radu, directorul AJVPS Brăila.
