• deși valul de viitură provocat de ciclonul Boris, care a făcut ravagii în Ungaria, a mai scăzut în intensitate până să ajungă pe sectorul românesc al Dunării, iar debitul la intrarea în țară va fi mai mic decât cel prognozat, un alt pericol este reprezentat de noul ciclon, Ashley, care ar urma să aducă alte ploi abundente, inclusiv în țara noastră • astfel, viitura ar avea o nouă sursă de alimentare • chiar și așa, pentru sectorul brăilean al fluviului se așteaptă un debit maxim de circa 9.500 de metri cubi pe secundă, care n-ar fi în măsură să provoace probleme digurilor de apărare • Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila transmite că ia totuși în serios amenințarea și verifică permanent starea digurilor, pentru a identifica punctele slabe • până acum, singurele probleme găsite au fost pe Compartimentul III al Sistemului de apărare Călmățui - Gropeni - Chiscani, unde existau galerii săpate în dig de animale • acestea au fost astupate în regim de urgență
Pe sectorul brăilean al Dunării, nivelul apei este mai mare de la o zi la alta, însă ritmul de creștere este destul de lent și nu pare să confirme prognozele alarmiste pe care le-am văzut în ultima săptămână pe televiziunile naționale. Unda de viitură care a provocat probleme foarte mari în Ungaria, Cehia sau Austria pare să se fi disipat în drumul său spre România, astfel că la intrarea în țară nu se va mai atinge debitul prognozat inițial, de 9.200 - 9.500 metri cubi pe secundă, care era așteptat la sfârșitul acestei săptămâni. Maximul de viitură așteptat la intrarea pe sectorul românesc al fluviului, secțiunea Baziaș, ar urma să ajungă cam marțea viitoare, pe 1 octombrie, și se va situa în jurul valorii de 7.800 mc/s.
La Brăila, debitul a fost, ieri, de 4.670 mc/s, iar prognozele indicau pentru astăzi o creștere de până la 5.020 mc/s. Abia pe la jumătatea săptămânii viitoare, mai exact miercuri, 2 octombrie, valul de viitură venit dinspre Ungaria ar urma să ajungă pe sectorul brăilean al Dunării, însă mult diminuat, cu un debit de doar 6.020 mc/s și un nivel de 306 centimetri. Dacă se va menține acest scenariu, pentru Brăila chiar n-ar fi niciun pericol, deoarece abia de la un debit de peste 7.800 mc/s, Dunărea ar trece în zona noastră peste pragul de 400 cm, nivel la care s-ar intra în faza I de apărare, cu apa ajunsă în zona dig-mal, pe doar două sectoare de dig din Insula Mare a Brăilei: Filipoiu și Lungulețu.
Totuși, deși viitura provocată pe Dunăre de ciclonul Boris, care a provocat inundațiile din Austria sau Ungaria, și-a pierdut din intensitate până să ajungă în România, un alt pericol se întrevede la orizont. Este vorba despre apariția ciclonului Ashley care ar urma să aducă din nou precipitații abundente, inclusiv pe teritoriul țării noastre, la începutul săptămânii viitoare. Astfel, dacă aceste prognoze se vor adeveri, se preconizează un aport important al afluenților care va face ca debitul Dunării să fie semnificativ mai mare decât cel așteptat în urma ciclonului Boris.
Astfel, în loc de 6.020 mc/s cât era prognozat pentru viitura care vine dinspre Ungaria, dacă se va adăuga și aportul precipitațiilor așteptate odată cu noul ciclon Ashley, debitul pe sectorul brăilean al fluviului ar putea ajunge la circa 9.500 mc/s, cu un nivel al apei de 500 cm. Într-o atare situație, s-ar intra în faza I de apărare, cu apa intrată în zona dig-mal, pe toate sectoarele de dig din județul Brăila, în faza a II-a, cu apa ajunsă la un sfert din înălțimea taluzului, intrând doar două sectoare de dig, Filipoiu și Lungulețu, din Insula Mare a Brăilei.
Digurile brăilene sunt suficient de puternice
Potrivit conducerii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila sectoarele de dig brăilene pot face față fără probleme unor astfel de debite. Anul trecut, cel mai mare debit înregistrat la Brăila, în data de 07 iunie, a fost de 10.300 mc/s cu un nivel de 526 cm, iar digurile s-au comportat foarte bine. După cum v-am mai informat, cel mai mare debit înregistrat la Brăila în ultimii 20 ani a fost de 15.180 mc/s la un nivel de 714 cm, în iulie 2010, și nici atunci nu a cedat niciun sector de dig.
Totuși, pentru a se asigura că nu vor fi probleme nici de data aceasta, salariații SGA Brăila monitorizează permanent cursul de apa și digurile administrate. Singura situație care a necesitat o intervenție de urgență a fost identificată pe taluzul interior al digului Călmățui-Gropeni-Chiscani, compartimentul III, unde existau galerii săpate de animale sălbatice. Pentru astuparea acestora, salariații SGA au acționat, în colaborare cu reprezentanți ai Comitetului Local pentru Situații de Urgență (CLSU) Berteștii de Jos și CLSU Stăncuța, astfel încât să fie pusă în siguranță linia de apărare.
”La cantoane există stocuri suficiente de materiale de intervenție constând în saci, geotextil, folie polietilena, pari”, ne-a informat Laura Satnoianu, directorul SGA Brăila.
