• anul trecut și anul acesta, spitalele din Brăila au raportat 580 de cazuri de infecții intraspitalicești • cele mai multe, respectiv 494, au fost înregistrate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, cea mai mare unitate spitalicească din județ • una dintre cele mai frecvente infecții dobândite intraspitalicesc a fost cea cu bacteria Clostridium difficile • celelalte cazuri au fost raportate de spitalele TBC, Psihiatrie și Spitalul Paliativ ”Veneția” • ”Trebuie identificate cauzele și nu neapărat vinovații”, a atras atenția managerul Spitalului de Pneumoftiziologie din Brăila
Spitalele din Brăila au raportat aproape 600 de infecții nosocomiale la nivelul anului 2021 și până în prezent, potrivit unor informații transmise de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brăila. Astfel, cele mai multe infecții asociate asistenței medicale (IAAM) au fost raportate anul acesta, respectiv 333 de cazuri, majoritatea la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brăila, unde au fost înregistrate 284. Aici, cele mai multe infecții au fost cu bacteria Clostridium difficile. Celelalte cazuri de IAAM au fost raportate la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) Brăila - 28, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” - 14 și Spitalul Paliativ ”Veneția” - 7.
În ceea ce privește situația de anul trecut, când vizitele în spitale erau restricționate din cauza pandemiei de Covid-19, au fost înregistrate 247 de cazuri de infecții nosocomiale în unitățile spitalicești din municipiul Brăila, mai puține cu 86 față de anul acesta. Vorbim, mai exact, de 210 cazuri raportate la SCJU Brăila și 37 de infecții înregistrate în alte unități spitalicești din oraș, după cum urmează : Spitalul TBC - 12, Spitalul de Psihiatrie - 5 și Spitalul Paliativ ”Veneția” - 20. Din nou, una dintre cele mai frecvente infecții dobândite intraspitalicesc a fost cea cu bacteria Clostridium difficile, după cum arată raportul DSP Brăila, pus la dispoziție redactorilor ”Obiectiv-Vocea Brăilei”.
Conform specialiștilor, infecția cu Clostridium difficile este una dintre cele mai severe perturbări ale florei intestinale și apare de obicei la persoanele care iau antibiotice, nejustificat în multe cazuri. Aceste antibiotice distrug flora intestinală normală, care are rol de protecție a intestinului și ajută la digestie, dar nu distrug și Clostridium difficile, care este mai rezistent. În majoritatea cazurilor, Clostridium provine din propriul intestin, el înmulțindu-se exagerat după distrugerea celorlalți microbi prin antibiotice. Transmiterea acestui bacil se face pe cale fecal-orală, prin mâini murdare, sursele de infecție fiind variate. Prezent în flora microbiană normală a intestinului subțire, Clostridium difficile produce infecție manifestată doar în anumite condiții, cele mai frecvente fiind: consumul excesiv de antibiotice, care distrug flora intestinală normală și favorizează dezvoltarea de specii bacteriene rezistente la majoritatea antibioticelor folosite în mod uzual; imunosupresia; intervenții chirurgicale la nivelul tubului digestiv, de excludere/ rezecție a unor segmente de tub digestiv din tranzitul digestiv normal și crearea unor condiții favorabile dezvoltării acestuia; tratamentul cu citostatice sau administrarea de laxative în exces.
Manifestările clinice ale infecției cu Clostridium difficile sunt variate, de la forme ușoare de boală diareică acută până la colită pseudomembranoasă și megacolon toxic. Uneori, evoluția negativă a infecției poate duce la decesul pacientului. Există însă mult mai multe tipuri de infecții asociate asistenței medicale, care pot fi letale, un exemplu recent fiind chiar tragedia din Spitalul Județean Mureș, unde cinci pacienți aflați la ATI au decedat din cauza condițiilor improprii din spital. Mai exact, din cauza unor germeni cu rezistență mare la antibiotice, respectiv Pioceanic și Acinetobacter, conform precizărilor făcute, în presa centrală, de către secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adriana Pistol.
Din păcate, de-a lungul timpului, problema infecțiilor nosocomiale din România a fost drastic subevaluată, majoritatea spitalelor raportând cifre mult mai mici de IAAM. În 2020, de exemplu, Ministerul Sănătății anunța, oficial, că au fost raportate la nivel național 4.814 infectii nosocomiale, mai puține față de 2019. Doar că cifrele avansate de Ministerul Sănătății, la acea dată, nu au coincis deloc cu cele transmise de Institutul Național de Sănătate Publică, care a raportat în 2020 - 23.208 infecții și în 2019 - 23.312, iar acesta este doar un exemplu.
”Nu poți să faci să dispară acest tip de infecție! N-ai cum.”
De ce se ajunge aici și care sunt soluțiile pentru un control cât mai bun al infecțiilor nosocomiale? Unul dintre managerii spitalelor din Brăila care au raportat infecții nosocomiale ne-a mărturisit că problema este una cât se poate de complexă, dar care poate fi ținută sub control, dacă este asumată și nu ascunsă sub preș. ”Ani de zile, spitalele au evitat să povestească despre aceste infecții pentru că asta atrăgea sancțiuni (...) Problema este că, de fiecare dată când se întâmplă, lucrurile trebuie analizate cu înțelepciune. Trebuie identificate cauzele și nu neapărat vinovații. Nu neapărat trebuie să arătăm cu degetul către îngrijitoarea, infirmiera, către mai știu eu cine. Important este, dacă vrem să progresăm în chestiunea asta, să ne asumăm faptul că aceste infecții apar și să încercăm să identificăm cu luciditate cauzele și să vedem ce putem corecta în mecanismele de protecție pe care le-am avut până la momentul respectiv. Exemplu, acolo unde administrarea de antibiotice este crucială pentru vindecarea unei afecțiuni, așa cum se întâmplă cu tuberculoza, acele antibiotice afectează tractul digestiv și, implicit, creează o vulnerabilitate mai mare a pacienților la acest tip de infecții. Practic, n-ai cum să ții, decât cu foarte, foarte multă străduință, un echilibru, dar să spui că poți să obții zero (n.r - zero cazuri de infecții intraspitalicești), e o chestie iluzorie”, a explicat, pentru ”Obiectiv”, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie din Brăila, Ștefan Sînpetru. Anul trecut, acest spital a înregistrat aproximativ 1.000 de pacienți internați în regim de spitalizare continuă și a raportat 12 cazuri de infecții nosocomiale. Anul acesta, 28 de cazuri, dar și numărul total al pacienților internați la spitalizare continuă a fost mult mai mare față de 2021, când pandemia a limitat numărul de paturi pentru păstrarea unei anumite distanțe între pacienți. Așadar, dacă tragem linie, aici au fost raportate în aproape 2 ani, 40 de infecții intraspitalicești. ”De fiecare dată când apare o situație de genul ăsta încercăm să ne dăm seama ce putea fi făcut mai bine. Niciodată n-am avut infecții din categoria celor de care ați întrebat, care să conducă la deces. Nu suntem în situația asta. Care este ținta pe care ne-o propunem? Crearea unor condiții, din ce în ce mai bune, pentru ca aceste infecții să poată să fi ținute sub control. Ele nu vor putea fi eradicate, pentru că sunt state care au un sistem sanitar mult mai bine așezat decât al nostru, dar care sunt în aceeași situație. Nu poți să faci să dispară acest tip de infecție! N-ai cum. O să vă dau un exemplu. Dacă de la un alt spital, și nu iau în discuție Spitalul județean, ajunge un pacient la noi, care la testare iese negativ, dar e purtător în derularea perioadei de incubație și, câteva zile mai târziu, urmare și a tratamentului cu antibiotice, se constată că are un Clostridium. În acea situație nu putem decât să constatăm care a fost evoluția situației, dar nu mi s-ar părea corect să ne asumăm noi o culpă pentru așa ceva, pentru că pacientul în cauză a venit deja colonizat. Deci, nu întotdeauna ajungi în situația de a avea o infecție intraspitalicească exclusiv din culpa spitalului unde ea a fost constatată. E un lucru de care trebuie ținut cont”, a mai adăugat Sînpetru. În același context, managerul a atras atenția că atât timp cât ne vom duce către culpabilizare și sancționare, tendința firească va fi să se ascundă numărul real al infecțiilor intraspitalicești. ”Atât timp cât vom admite că există și vom raporta cu explicarea exact a ceea ce a determinat apariția infecției, creând astfel posibilitatea ca și alții să ia seamă la greșelile noastre, noi la greșelile altora și așa mai departe. Dacă e o culpă, e o culpă, dar dacă apariția infecțiilor a fost determinată de anumite mecanisme care pot fi îmbunătățite, va fi un progres pentru toată lumea”, a mai spus managerul Spitalului TBC din Brăila. Întrebat cât de importantă este raportarea reală a infecțiilor intraspitalicești, acesta a răspuns fără echivoc. ”Este extrem de importantă, pentru că altcumva, neraportându-le, nu poți avea un control general bun asupra acestor infecții. Nici dacă le raportezi și nu prezinți și cazuistica, care să poată permite un schimb de experiență între spitale. Deci, raportarea să aibă inclusă și o prezentare a analizei situației. Adică am avut 10 infecții nosocomiale, din care una a fost din cauza faptului că am avut pacient colonizat și tot așa”, a conchis Ștefan Sînpetru.
Reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, unitate care a raportat, în 2021 și 2022, aproape 500 de infecții nosocomiale, nu au putut fi contactați pentru a oferi un punct de vedere asupra acestei probleme de sănătate publică.
