• este vorba de 40 de imobile încadrate, de mai bine de două decenii, în Clasa I de risc seismic și aflate, mare parte, în administrarea SUPAFLC Brăila • la acestea se adaugă imobilele care nu sunt expertizate și care se află cu sutele în Centrul Istoric al Brăilei dar și în cartierele de blocuri • numai pe fosta Cale Regală sunt mai bine de zece imobile „cu bulină roșie” • două dintre imobilele cu risc major de prăbușire sunt vechi de pe vremea domnitorului Cuza • blocul D2, de la Hristo Botev, se află, de asemenea, pe „lista neagră” a imobilelor încadrate în Clasa I de risc seismic
Dezastrul din Turcia, soldat cu mii de morți și zeci de mii de răniți și cu 6.500 de imobile distruse de cutremur, a readus în atenție problema imobilelor încadrate în Clasa I de risc seismic (RsI) și a celor care necesită lucrări urgente de consolidare și reabilitare. Capitala se află pe primul loc în ceea ce privește imobilele vechi, care stau să cadă la primul cutremur, însă astfel de clădiri-cavou se află și în Centrul Istoric al Brăilei, pe fosta Cale Regală și pe B-dul Alexandru Ioan Cuza. 40 de imobile aflate în administrarea Serviciului de Utilitate Publică de Administrarea Fondului Locativ și a Cimitirelor (SUPAFLC) Brăila (fost DSP), expertizate încă dinainte de anul 2000, sunt încadrate în Clasa I de risc seismic (sau Urgență I). Unele dintre acestea au fost consolidate și reabilitate de către municipalitate, în ultimii ani, iar altele au fost predate proprietarilor care, oricum, nu dispun de fonduri suficiente pentru susținerea unor astfel de lucrări. Cele consolidate de municipalitate încă nu au fost scoase de pe ”lista neagră”, deoarece în ultimii ani nu s-a făcut o actualizare oficială a acestei liste, după cum ne-a explicat conducerea SUPAFLC. În consecință, clădirile în cauză sunt trecute la risc seismic în evidențele Primăriei și Inspectoratului pentru Situații de Urgență, însă în dreptul lor figurează cuvântul ”consolidat”. În ceea ce privește restul clădirilor din patrimoniul SUPAFLC care încă nu au beneficiat de o reabilitare care să includă și întărirea structurii de rezistență, pentru anul în curs nu s-au mai alocat fonduri pentru astfel de investiții majore. ”Anul acesta avem prevăzuți bani doar pentru intervenții asupra fațadelor, nu și pentru consolidări. Ar trebui făcută mai întâi o reactualizare a expertizării tehnice a clădirilor din patrimoniul instituției noastre, iar apoi să le includem într-un program de consolidare, rând pe rând. Aceste investiții depind, însă, de finanțarea primită de la bugetul local. E posibil să primim o parte din fonduri la rectificarea bugetară din acest an”, ne-a declarat Emilena Huiu, directorul SUPAFLC Brăila.
Imobilele de pe ”lista neagră” neactualizată a SUPAFLC
Prezentăm, spre edificare, „lista neagră” a clădirilor de locuit din Brăila aflate în evidența SUPAFLC și care au fost expertizate tehnic în baza prevederilor OG 20/1994, fiind încadrate fie în categoria de urgență I (UI), fie în Clasa de risc seismic I (RS I). Lista include și un bloc de locuit cu patru etaje.
Zece dintre imobilele de pe „lista neagră” a clădirilor cu risc seismic I se află pe Strada Mihai Eminescu, respectiv 1 Decembrie 1918, adică pe fosta Cale Regală. Este vorba de imobilul din Strada Mihai Eminescu nr. 29 (actual 27), construit în anul 1890, P+2E, consolidat în anii trecuți, actual sediu al SUPAFLC Brăila. Urmează imobilul din Strada Mihai Eminescu nr. 32 (actual 20), construit în 1871, P+2 E, expertizat în 1997, consolidat de municipalitate, care are la parter spațiu comercial (locuință particulară, iar la etajul I locuințe administrate de SUPAFLC. Iată și celelalte imbile „cu bulină roșie” de pe fosta Regală: Strada Mihai Eminescu nr. 33 (colț cu Petru Maior), construit în 1902, S+P+1E, expertizat în 1994 (consolidat), parter spațiu comercial aflat în administrarea SUPAFLC, iar la etaj birouri Primăria Mun. Brăila; Strada Mihai Eminescu nr. 39, construit în 1901, P+ 1 E, expertizat în 1994, consolidat, sediu de partid; Strada Mihai Eminescu nr. 55 (actual 53), construit 1890, P+ 2E, expertizat 1994, a) parter - spațiu comercial PP, b) parter+etaj I+ etaj II - locuințe SUPAFLC; Strada Mihai Eminescu nr. 74 (actual 60, intrare prin Strada Tâmplari), construit în 1925, P+1E, expertizat în 1994, a) parter - spațiu comercial PP, b) etaj I - locuințe SUPAFLC; Strada Mihai Eminescu nr. 76 (actual 62, intrare prin Tâmplari), construit în 1915, P+1E, expertizat în 1994, a) parter - spațiu comercial PP, b) parter + etaj - locuințe SUPAFLC; Strada Mihai Eminescu nr. 82 (actual 72, colț cu Unirii 101), construit în 1919, P+1E, a) parter, spații comerciale PP, b) etaj - locuințe SUPAFLC; Strada 1 Decembrie 1918 nr. 96 (actual 2), construit în 1915, S+P+1E, a) parter - spațiu comercial PP, b) etaj I - locuințe SUPAFLC; Strada 1 Decembrie 1918 nr. 107 (actual 21), construit în 1919, S+P+1E, a) parter - spații comerciale PP, b) parter+etaj I - locuințe SUPAFLC.
La cele zece imobile situate pe vechea Cale Regală, se adaugă alte 15 imobile amplasate, de asemenea, în zona Centrului Istoric al Municipiului Brăila (patru dintre acestea pe B-dul Alexandru Ioan Cuza), aflate în administrarea SUPAFLC și însemnate cu „bulină roșie”: B-dul Cuza nr. 125, construit în anul 1910, P+1E+M, a) parter - spațiu comercial PP, b) parter + etaj - locuințe SUPAFLC; B-dul Cuza nr. 136, construit în anul 1903, P+ 1E, consolidat de SUPAFLC; B-dul Cuza nr. 161, construit în 1910, P+1E, locuințe SUPAFLC și locuințe PP; B-dul Cuza nr. 195, construit în 1890, P+1E, locuințe SUPAFLC; Strada Vapoarelor nr. 15, construit în 1910, P+2E, parțial consolidat; Piața Traian nr. 10, construit în anul 1898, P+2E, a) parter - spații comerciale PP, b) locuințe etaj I + II PP; Piața Traian nr. 14, construit în anul 1904, P+1E+M, a) parter - spații comerciale PP, b) etaj, foste birouri Taxe și Impozite - Primăria Municipiului și locuințe SUPAFLC; Calea Călărașilor nr. 23, construit în anul 1912, P+1E, proprietatea SUPAFLC; Strada Roșie nr. 5, construit în anul 1905, S+P+2E+M, SUPAFLC; Strada Roșie nr. 7, construit în anul 1910, P+2E, a) spațiu comercial PP, b) etaj I PP, c) etaj II - locuințe SUPAFLC; Strada Brașoveni nr. 21, construit în 1905, S+P+1E, proprietatea SUPAFLC; Strada Bolintineanu nr. 15, construit în 1925, S+P+M, locuințe SUPAFLC + PP; B-dul Panait Istrati nr. 19, construit în anul 1902, P+1E+M, consolidat de SUPAFLC; Strada Petru Maior nr. 19, cel mai vechi imobil aflat pe „lista neagră” a clădirilor cu risc seismic I, construit în anul 1860, P+1E, aflat parțial în administrarea SUPAFLC și PP; Strada Petru Maior nr. 21, construit în anul 1865, P+1E+M, imobil aflat, de asemenea, parțial în administrarea SUPAFLC Brăila.
Iată și lista imobilelor încadrate în Clasa de risc seismic I, predate către proprietari de către fostul DSP, actual SUPAFLC sau care au fost expertizate până în anul 2000: Bulevardul Cuza nr. 119 (proprietate personală, predat către proprietar în anul 2003), B-dul Cuza nr. 163 (PP, predat în anul 2007), B-dul Independenței 148 (PP, predat în anul 2005), Calea Călărașilor nr. 18 (PP, nu s-a aflat în administrarea SUPAFLC), 1 Decembrie 1918 nr. 100 (PP, predat la proprietar în anul 2006), C. A. Rosetti nr. 13 (PP, predat în anul 2013), Strada Cetății nr. 62 (PP și SUPAFLC - un apartament), Strada Grădinii Publice nr. 5 (PP, nu s-a aflat în administrarea SUPAFLC), bloc D2, zona Hristo Botev (PP, nu s-a aflat în administrarea SUPAFLC), Strada Justiției nr. 1 (PP, a fost predat în anul 2004), Strada Mărășești nr. 25 (PP, nu s-a aflat în administrarea SUPAFLC), Strada Mihai Eminescu nr. 34 (număr nou 20, PP, predat la proprietar în anul 2005; SUPAFLC - un apartament), Strada Mihai Eminescu nr. 62 (număr nou 52, intrare prin Tâmplari, predat la proprietar în anul 2006), Strada Mihai Eminescu nr. 64 (număr nou 52, intrare prin Tâmplari, predat la proprietar în anul 2006) și Strada Mihai Eminescu nr. 67 (număr nou 63, predat la proprietar).
Judecând după tragedia care s-a abătut asupra Turciei, imobilele de mai sus - expertizate tehnic și cu risc major de prăbușire încă de acum două decenii - se pot transforma în mormane de moloz și praf dacă pământul începe să se cutremure, îngropându-i de vii pe locatari, tineri și vârstnici. Excepție ar trebui să facă acele clădiri, puține la număr, pe care SUPAFLC a reușit să le consolideze, și care figurează ca atare în lista prezentată mai sus.
Starea blocurilor din municipiu, greu de știut
Evident că nu doar clădirile din Centrul Vechi, construite în urmă cu o sută și mai bine de ani și aflate acum în patrimoniul SUPAFLC, au probleme cu structura de rezistență. Cu astfel de probleme se confruntă și multe dintre imobilele construite în ultimii 50 de ani, care încă nu figurează pe o ”listă neagră” din simpul motiv că n-au trecut printr-o expertizare propriu-zisă. Teoretic, acest aspect ar trebui să se schimbe în următorii doi ani. Concret, potrivit Legii nr. 212 din 2022, până în anul 2025 ar trebui să existe o evidență mult mai bună a clădirilor cu risc seismic, fie că este vorba despre imobile proprietate privată, fie că vorbim despre sedii ale unor instituții de stat. Accentul se pune pe imobilele construite înainte de 1978, mai exact înainte de a intra în vigoare normativele din construcții adoptate după marele cutremur din 1977. Legea obligă, de exemplu, administratorii școlilor și spitalelor contruite înainte de 1978 să facă demersuri pentru expertizarea tehnică a clădirilor respective.
În ceea ce privește blocurile de locuințe, administrațiile locale trebuie ca în următorii doi ani să facă o expertizare vizuală a acestora, iar acolo unde se observă cu ochiul liber probleme ale structurii de rezistență - fisuri, tasări etc - să notifice proprietarii, adică asociațiile de proprietari și proprietarii spațiilor comerciale de la parter, unde este cazul, pentru efectuarea unor expertizări tehnice propriu-zise. Expertizările ar urma să se facă pe cheltuiala tuturor proprietarilor, iar ulterior, pentru blocurile pe care experții le încadrează într-un grad de risc seismic (I, II sau III) s-ar putea face consolidări cu fonduri obținute de la bugetul național, printr-un proces birocratic mai mult sau mai puțin greoi.
Așa sună teoria. În practică este puțin probabil ca asociațiile de proprietari să se grăbească să înceapă expertizarea blocurilor din Brăila. Cel puțin asta spun surse din administrație care ”au luat pulsul” unor asociații de proprietari și au observat că foarte mulți locatari sunt reticenți la ideea de expertizare a blocurilor, de teamă că încadrarea acestora într-un grad de risc seismic ar scădea foarte mult valoarea de piață a apartamentelor. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care și expertizarea gradului de risc seismic ar putea eșua la fel ca tentativele recente ale Primăriei Brăila de a convinge asociațiile de proprietari să se înscrie în programe de finanțare europeană pentru anveloparea blocurilor din municipiu. Pentru aceste programe era nevoie ca toți proprietarii înscriși în asociație să fie de acord să participe cu o cotă parte din valoarea investiției. Iar pentru că la fiecare asociație au fost câțiva proprietari care fie au refuzat să participe cu bani, fie nu au fost de găsit pentru că sunt plecați din localitate, nu s-a putut face nicio anvelopare profesionistă la niciun bloc din Brăila...
Din păcate, în municipiul nostru, ca de altfel în multe alte orașe din România, faptul că multe blocuri au probleme mari cu structura de rezistență este o certitudine, dacă se ține cont de modificările făcute în ultimii 20 de ani în foarte multe apartamente. Astfel, s-a intervenit, de cele mai multe ori fără autorizație, asupra unor pereți interiori, uneori chiar asupra pereților de rezistență, din dorința proprietarilor de a avea apartamente compartimentate modern, așa cum au văzut ei prin filme sau reviste. Iar asta ar putea cauza mari probleme la un cutremur cum a fost cel recent din Turcia și Siria, chiar dacă, din exterior, structura de rezistență a imobilelor pare a fi în regulă.
Astfel de intervenții se fac de ani de zile și continuă și la ora actuală. Numai pe parcursul anului trecut, Poliția Locală a aplicat zece amenzi pentru lucrări neautorizate în interiorul unor apartamente din municipiu. ”Cele zece sancțiuni au avut valoarea totală de 14.000 lei (nouă amenzi de 1.000 lei si o amendă de 5.000 lei). Verificările s-au facut la reclamațiile vecinilor sau președinților/administratorilor unor asociații de proprietari”, ne-a informat Biroul de Presă al Poliției Locale Brăila.
Despre clasele de risc
Potrivit specialiștilor, Clasa de risc seismic I (RsI) corespunde construcțiilor cu risc ridicat de prăbușire la cutremure, având intensitate corespunzătoare zonelor seismice de calcul (cutremurul de proiectare). Clasa RsII corespunde construcțiilor la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore sub incidența cutremurului de proiectare. Clasa RsIII corespunde construcțiilor la care sunt așteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante. Clasa RsIV corespunde construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui corespunzător construcțiilor noi, proiectate în baza prescripțiilor în vigoare.
