• Erik Raimar Henning, absolvent al Colegiului Naţional “N. Bălcescu”, a fost admis la două dintre cele mai bune universităţi din Marea Britanie: Bristol şi Southampton • cu toate acestea, tânărul a ales să rămână să studieze informatica în România, la Universitatea din Bucureşti, convins că îşi poate construi o carieră strălucită şi aici • dincolo de realizarea pe plan profesional, la baza deciziei lui Erik de a rămâne în ţară stă, de fapt, o dorinţă: aceea de a produce o schimbare şi de a-şi aduce aportul la dezvoltarea societăţii • în acest sens, deşi e conştient că politica a devenit o «afacere», Erik cochetează cu ideea de a se implica, fiind convins că doar reformarea pe bune a clasei politice actuale şi implicarea unor profesionişti devotaţi ar putea scoate ţara din hăul în care se tot prăbuşeşte acum
Într-un context în care majoritatea tinerilor capabili fug din România atunci când termină liceul, convinşi că titlul de absolvent al unei facultăţi de top din Europa sau Statele Unite le va asigura o viaţă liniştită şi îndestulată, există şi excepţii, foşti elevi de elită care preferă să rămână să studieze aici, în ţara lor natală. Este şi cazul lui Erik-Raimar Henning, absolvent al Colegiul Naţional “N. Bălcescu”. El a fost admis la două dintre cele mai bune universităţi din Anglia: Bristol şi Southampton, ambele prezente în top 100 în Clasamentul Internaţional al Universităţilor 2017, însă a ales să rămână în ţară. Pasionat de calculatoare încă din copilărie, Erik a renunţat la visul britanic pentru că vrea să îşi construiască o carieră acasă, iar din toamnă va fi student la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică. De altfel, pe perioada liceului s-a aflat pe podiumul olimpiadelor de informatică şi tehnologia informaţiilor, iar la 16 ani a început să lucreze ca freelancer. Dincolo de reuşitele în plan profesional, tânărul a ales România pentru că vrea să producă o schimbare. Vrea să “spele” imaginea pătată a politicii şi să facă ceva pentru generaţia sa şi pentru generaţiile care vin.
Admis la Bristol şi Southampton
Erik-Raimar Henning, absolvent al Colegiului Naţional “Nicolae Bălcescu”, este un tânăr brăilean care, deşi ar fi putut studia la două dintre cele mai bune universităţi din Marea Britanie şi ar fi putut obţine cu uşurinţă un job bănos după facultate, a decis să rămână în România şi să fie “profet în ţara lui”. Pasionat de informatică, la începutul clasei a XII-a Erik a aplicat şi a fost admis la Universitatea din Bristol şi Universitatea din Southampton, specializarea Computer Science, ambele prezente în top 100 universităţi din lume, conform prestigiosului clasament QS World University Rankings 2017 (Clasamentul Internaţional al Universităţilor 2017). A ales Anglia după ce a studiat sistemul de educaţie britanic, iar faptul că se pune mai mult accent pe partea practică l-a convins să îşi depună dosarul. La câteva luni de la aplicare, Erik a primit răspuns că este admis la ambele universităţi, înainte chiar să se finalizeze perioada de înscriere.
“Am ales Anglia pentru că au facultăţi foarte bune şi ştiu limba engleză. Procesul de admitere a fost destul de simplu. Am depus un dosar în care am anexat diplomele mele din liceu, foaia matricolă, am făcut o scrisoare de motivaţie în care am spus de ce vreau eu acolo. Am trimis şi o scrisoare de recomandare de la profesori, care m-a ajutat foarte mult. Pe lângă documentele necesare la înscriere, pentru a putea fi admis trebuia să am media 9 la bacalaureat şi 9 la matematică. În câteva luni am primit răspunsul. M-au acceptat înainte să îşi închidă înscrierile, deşi erau foarte mulţi aplicanţi”, ne-a spus Erik.
Tânărul mărturiseşte că, deşi s-a bucurat că a fost admis la două universităţi de top din Regat, totuşi, ceva îi spunea că ar trebui să rămână să studieze în România. Şi chiar aşa a făcut! A renunţat la visul britanic şi după examenul de bacalaureat s-a înscris la Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti, convins că sunt şanse destule de a face carieră şi la noi în ţară. Dar dincolo de oportunităţile date de o diplomă de absolvent de Bristol sau Southampton, Erik a decis să rămână în România pentru că vrea să facă ceva pentru ţara lui.
“M-am răzgândit pentru că pot să fac performanţă şi aici. Trebuie doar să îţi doreşti şi să tragi tu singur pentru tine. Un profesor te poate îndruma, dar nu poate să te înveţe să ajungi la un nivel înalt. Şi cum am învăţat singur până în clasa a XII-a, consider că pot să învăţ singur şi aici, şi nu e nevoie să mă duc acolo. Dar cel mai mult îmi doresc să fac ceva pentru ţara asta. Poate nu reuşesc, dar în general sunt optimist şi dacă am o şansă să fac ceva pentru România vreau să încerc. Mă consider bun în ceea ce fac şi cred că am ceva de spus. Dacă toţi cei care sunt buni pleacă afară, degeaba ne plângem de ţara asta”, îşi argumenteză decizia absolventul.
“Sunt un tânăr cu o dorinţă puternică de a influenţa ceva în bine în ţara asta”
Aşadar, la baza deciziei lui Erik de a rămâne în România stă de fapt o dorinţă. Dorinţa sa de a produce o schimbare. La fel ca mulţi tineri de vârsta lui, nu este mulţumit de ce vede zilnic în jurul său şi nu vrea să fie un simplu spectator şi să se uite de pe margine cum lucrurile merg din rău în mai rău. Iar pentru a-şi aduce aportul la dezvoltarea României se gândeşte să intre în politică.
“Mă consider un băiat inteligent, optimist şi cu o dorinţă destul de puternică să influenţez ceva în bine în ţara asta. Aş vrea să încerc să intru în politică. Eu vreau să schimb ceva! Nu ştiu dacă o să reuşesc la cum e clasa politică în ziua de azi, dar dacă aş reuşi să fac o schimbare cât de mică se va merita să încerc. Din păcate s-a ajuns la mentalitatea asta că în politica toată lumea se bagă ca să fure, să facă măgării. Politica a devenit o «afacere» şi asta nu poate să conteste nimeni. Eu n-aş fura niciodată, mai ales la ce salarii au parlamentarii ăştia, adică nu prea merită să furi, nu ai pentru ce să furi, trăieşti onorabil din salariu! Eşti acolo să lucrezi pentru cetăţeni, asta nu vor mulţi să înţeleagă... mă refer la cei care au trecut deja prin Parlament. Eu pentru cetăţeni m-aş duce şi sunt convins că nu sunt singurul care vrea să intre acolo ca să facă ceva bine”, susţine acesta.
Erik ştie că este foarte greu să schimbi mentalitatea a 20 de milioane de oameni legată de politicieni şi de faptul că “toţi cei aflaţi la putere fură”, însă este încrezător că poate promova un nou stil de a face politică, acela prin care aleşii chiar lucrează în folosul cetăţenilor. De altfel, în februarie, atunci când au izbucnit protestele împotriva OUG 13, el a luat atitudine şi a ieşit alături de alţi brăileni în stradă, deoarece “hoţii nu trebuie să scape nepedepsiţi”.
Erik crede că generaţia lui poate produce “revoluţia” de care ţara asta are nevoie şi că lucrurile ar evolua mult mai rapid în direcţia potrivită dacă oamenii s-ar implica mai mult în societate şi ar înţelege că “democraţia înseamnă participare”.
“Dacă toţi ne-am implica, ţara asta ar avea un viitor bun. Am întâlnit mulţi oameni buni care dacă şi-ar păstra mentalitatea de acum cred că ţara asta ar avea un viitor promiţător. Dar... cine ştie cum vor evolua lucrurile. Ţara asta are nevoie de noi, de oameni care îşi doresc să schimbe lucruri”, conchide Erik.
Freelancer de la 16 ani
Încă din copilărie, Erik era fascinat de lumea calculatoarelor. De aceea, când a venit momentul să se înscrie la liceu, a ales fără să stea pe gânduri specializarea matematică-informatică, la “Bălcescu”.
“Am fost atras de acest domeniu de când eram mic. Încă de la grădiniţă. Ca orice copil, am început să mă joc pe calculator, dar eu îmi puneam tot felul de întrebări: «Cum funcţionează asta?», «Cum aş putea să fac şi eu ceva de genul?». Iar în acest fel mi s-a dezvoltat plăcerea asta pentru informatică şi am început să aflu tot mai mult”, ne-a spus Erik.
Tocmai pasiunea lui pentru acest domeniul l-a determinat ca în clasa a X-a, la doar 16 ani, să lucreze pe cont propriu şi să fie propriul lui şef. Totul a pornit de la un proiect pentru un site pe care l-a făcut pentru mama lui. Deşi nu avea cunoştinţe avansate, pe parcurs a învăţat singur tot ce era necesar pentru a duce “misiunea” la bun sfârşit. Văzând că se descurcă, tânărul s-a gândit că n-ar fi o idee rea să încerce ceva mai mult. Astfel, şi-a făcut cont pe un site de freelanceri şi aşa a ajuns să fie contactat de clienţi din diferite colţuri ale ţării pentru diverse proiecte.
“Pe mine la programare m-a pasionat partea practică şi m-am apucat să învăţ singur partea asta, încă din clasa a IX-a. În clasa a X-a m-am înscris pe un site de freelanceri şi am lucrat prima oară câteva săptămâni, pe internet. Pe site-urile de freelanceri sunt mai multe persoane care postează proiecte de care au nevoie şi eu aplicam, îmi prezentam portofolilul şi CV-ul. Îi convingeam că merit să lucrez pentru ei şi aşa mă acceptau. Aşa am ajuns să colaborez cu diferiţi clienţi din diferite ţări. Am lucrat şi cu nigerieni, cu indieni sau cu americani. În clasa a XII-a nu am mai făcut că am avut un program încărcat, dar mi-ar plăcea să mai lucrez pe viitor. Ţin minte că la primul contract am luat 100 euro”, mărturiseşte absolventul.
Erik recunoaşte că poţi ajunge să câştigi bani frumoşi lucrând independent spunând că cel mai mult a câştigat 700 euro pentru un singur contract. Desigur, cu cât valoarea contractului este mai mare cu atât proiectul este mai greu şi sunt necesare cunoştinţe avansate în materie de programare. Însă cu ambiţie şi multă muncă totul devine posibil.
“Îmi câştigam banii din liceu. Când am văzut primii bani m-am simţit foarte bine. Iniţial cam toate proiectele mi-au dat bătăi de cap pentru că eu am început practic cu multă încredere în mine, nu cu foarte multe cunoştinţe. Am învăţat multe pe parcurs. Chiar dacă la început când luam un proiect nu ştiam în totalitate să-l fac, mă documentam înainte să văd dacă pot să îl finalizez, îl luam şi pe parcurs învăţam din ce în ce mai mult şi îl duceam până la capăt. Acum nu mai e aşa greu. Am învăţat mai mult din practică şi asta e cea mai bună metodă să înveţi”, spune tânărul.
Încă din primul an de liceu Erik a dovedit că este as în materie de informatică. El a participat la mai multe olimpiade şi concursuri de profil, având în palmares distincţii obţinute atât la etapele judeţene cât şi la cele naţionale, cel mai recent premiu câştigat fiind medalia de bronz de la Olimpiada Naţională de Tehnologia Informaţiei din luna mai.
