• produsele analizate de InfoCons, de la mai mulţi producători, au până la 15 E-uri, acoperă aproape 40% din doza zilnică de sare, şi au o grămadă de grăsimi • studiul multianual efectuat de InfoCons a vizat mai multe mărci de pateuri vegetale ce se găsesc pe piaţa românească
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor InfoCons a dat publicităţii rezultatele unui nou studiu, de această dată multianual, cu privire la conţinutul de E-uri, sare, grăsimi, compuşi cu potenţial alergen şi calorii ce se regăsesc într-un alt produs “îndrăgit” de mai multe generaţii de români şi consumat intens mai ales în perioada de post, ca substitut pentru produsele din carne, şi anume Pateul vegetal. Rezultatele studiului arată că şi acest produs abundă în E-uri şi grăsimi, toate “asezonate” cu multă sare. Potrivit realizatorului cercetării, în cadrul studiului au fost analizate mai multe produse, de la diferiţi producători şi distribuitori şi, foarte interesant, acoperă o perioadă de 4 ani, mai precis anii 2011, 2015, 2016 şi 2018.
“Suntem cetăţeni europeni şi avem drepturi! Din păcate, calitatea produselor agro alimentare, şi nu numai, nu se ridică la standardele din vestul Europei, ceea ce se vede şi în starea de sănătate. Sper ca fiecare dintre noi să aibă real o atitudine şi să sancţionăm produsele care sunt slabe calitativ”, precizează Sorin Mierlea, preşedinte InfoCons.
Iată care sunt principalele concluzii ale studiului:
Din punct de vedere al aditivilor alimentari, aceştia au fost în mod constant prezenţi într-o cantitate considerabilă în produsele studiate:
- mai mult de 50% din produsele studiate au prezentat 7 sau mai mulţi aditivi pe perioada studiilor din 2015, 2016 şi 2018. Singura excepţie a fost studiul din 2011, unde procentajul a fost de 25%.
- 6 E-uri aveau în medie produsele în studiul din 2011, iar această cifră a crescut până la 7 în 2015 şi chiar 10 în 2016. Abia pentru studiul din 2018, aceasta a coborât la 8 aditivi în medie pentru produsele studiate.
- cel mai mare număr de aditivi alimentari (15) într-un singur produs, a fost regăsit în studiul din 2016.
- patru produse nu au avut nici un aditiv alimentar în componenţa lor, 2 dintre ele fiind studiate în 2011, şi celelalte 2 în 2015.
- cei mai des întâlniţi aditivi alimentari au fost următorii: caragenanul (E407) a gost găsit în 76,62% dintre produsele analizate, polifosfaţii (E452) în 74,02% din cazuri, monoglutamatul de sodiu (E621) în 67,53% dintre produse, ascorbatul de sodiu (E301) - 50,64% şi, în fine, carminul (E120) a fost identificat în 49,35% dintre produsele analizate.
- cele mai multe tipuri diferite de aditivi (28 la număr) au fost găsiţi în produsele din studiul pe 2016. Acestea au scăzut cu 35,72%, în studiul din 2018
Din punct de vedere al valorii energetice:
- cel mai mare aport energetic a fost identificat în studiile din 2011, 2016 şi 2018, unde valoarea maximă a atins 286 kcal/100g. Aceasta a scăzut doar în studiul din 2015 – 270 kcal/100g. La polul opus, cel mai mic aport caloric a fost identificat în studiul din 2015, unde valoarea minimă a atins 130 kcal/100g. Aceasta a crescut până la 167,3 kcal/100g în 2016, suferind apoi o uşoară scădere până la 167 kcal/100g în 2018.
Din punct de vedere al nutrienţilor:
- 13,3g este valoarea maximă a proteinelor găsite într-un singur produs, în studiul din 2011. Aceasta se află într-un trend descendent, coborând până la 11g în studiul din 2015, 10,9g în studiul din 2016 şi 7g în studiul din 2018;
- 0,4g este valoarea minimă a proteinelor găsite într-un singur produs, în studiul din 2016. Aceasta a crescut până la 2g în studiul din 2018, revenind astfel la valoarea avută şi în studiul din 2015;
- 10,2g este cantitatea maximă de glucide găsite într-un singur produs, în studiul din 2011. Aceasta a urmat un trend descendent, coborând până la 8,8g în 2015, respectiv 7,1g în 2016. În 2018se află din nou în urcare, ajungând la 8g.
- 1g este cantitatea minimă de glucide găsite într-un singur produs, în studiul din 2016. Aceasta a crescut până la 3,3g în 2018, după ce coborâse de la 2,1g în 2011, respectiv 3,6g în 2015;
- 52.69% din produsele studiate nu prezintă zaharuri în componenţa lor. De altfel, nivelul acestora este redus, nedepăşind mai mult de 2g/100g;
- 28,9g este cantitatea maximă de grăsimi găsite în produse (contând pentru aproape 25% din cantitatea produsului) care au făcut parte din studiile din 2011, 2016 şi 2018. Singurul studiu în care aceasta a oscilat este cel din 2015, unde a suferit o uşoară scădere, până la 27,3g.
- 13,6g este cantitatea minimă de grăsimi găsite în produse care au făcut parte din studiile din 2016 şi 2018. Remarcăm un trend descendent, valorile minime anterioare fiind 15,3g în 2011, respectiv 14,5g în 2015.
- 2.57g este media acizilor graşi saturaţi prezenţi în produsele studiate în ultimul studiu, cel din2018. Remarcăm o fluctuaţie la acest capitol, media fiind acum pe o pantă ascendentă, de la 2,41g în 2016. Vârful acestei statistici a fost atins în 2015, cu 3,2g, iar în 2011, media a fost de 2,95g.
- un singur produs a depăşit 4g/100g de acizi graşi saturaţi, ajungând chiar la 8,1g, în studiul din 2015.
- numai 15,05% din produsele studiate au în componenţa lor fibre. Acestea se regăsesc însă în cantităţi reduse, sub 2g. Mai mult, în studiul din 2011, nu am identificat niciun produs care să conţină fibre, iar în 2016, din cele 21 de produse studiate, unul singur a avut fibre în componenţa sa.
- 1.89g este valoarea maximă de sare dintr-un produs (echivalentul a aproape 40% din cantitatea zilnică de sare recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii), atinsă în studiile din 2018 şi 2016. Remarcăm trendul ascendent al cantităţii de sodiu folosite, valorile maxime anterioare fiind 1,4g în 2015, respectiv 0,65g – în 2011.
- 0.46g este valoarea minimă de sodiu dintr-un produs, regăsită în studiul din 2011. Aceasta suferă o uşoară ascensiune, până la 1g în 2015, coborând apoi la 0.51g în 2016 şi 2018.
