Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Așa cum v-am obișnuit în ultimii ani, a venit iarna și o dată cu aceasta votăm Păsărea Anului 2024. Ajunsă la cea de-a șasea ediție, campania a luat startul pe 15 noiembrie și aduce în lumina reflectoarelor trei candidați înaripați. Timp de patru săptămâni puteți vota favoritul pe pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române (SOR).
Candidații care vor încerca să vă „fure” voturile și să câștige titlul de Pasărea Anului 2024 sunt: gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), pelicanul creț (Pelecanus crispus) și șoimul dunărean (Falco cherrug). Așa cum v-am obișnuit, chipul înaripatei care va câștiga această cursă ornito-electorală se va regăsi pe cardul de membru SOR de anul viitor.
Alegerea celor trei candidați nu este întâmplătoare. Sunt specii de păsări periclitate, potrivit Listei Roșii a speciilor de păsări din România, pentru care SOR lucrează de peste 20 de ani și depune eforturi pentru conservarea lor și schimbarea mentalităților în rândul oamenilor.
Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) este o specie Vulnerabilă și se confruntă cu un risc ridicat de dispariție în viitor din cauza scăderii continue a populației, distrugerii habitatului și exploatării excesive pe rutele de migrație. Specia cuibărește în Siberia, cu o populație semnificativă în peninsula Taimyr (aproximativ 70% din total), dar și în peninsulele adiacente Gydan și Yamal, fiind o migratoare pe distanțe lungi.
Este cea mai mică dintre speciile de gâște din Europa și spunem noi cea mai frumoasă. Are un penaj negru amestecat cu nuanțe de roșu-castaniu, conturat de dungi albe.
Primul proiect pentru conservarea acestei specii a fost inițiat de SOR în 2004 și s-a concentrat pe protejarea Lacului Techirghiol prin desemnarea acestuia ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică și includerea sa în rețeaua Natura 2000. De asemenea, au fost luate măsuri pentru oprirea degradării habitatului (menținerea apei sărate în lac pentru a preveni înghețul) și promovarea practicilor agricole care să favorizeze gâștele, inclusiv prin propunerea unei măsuri de agro-mediu dedicate acestei specii. De atunci, zonele folosite de gâștele cu gât roșu s-au tot modificat, iar acest aspect l-am observat prin monitorizări realizate în fiecare iarnă.
Cel mai recent proiect are ca scop acoperirea completă a rutelor de migrație și abordarea simultană a problemelor de conservare în cinci state cheie din zonă (Rusia, Kazahstan, Ucraina, România și Bulgaria), unde va fi implementat Planul Internațional de Acțiune pentru specie.
Pelicanul creț (Pelecanus crispus) este și el o specie Aproape amenințată, iar principala cauză a declinului acestei specii este pierderea habitatelor, deranjul și coliziunea cu firele electrice. Pentru a cuibări are nevoie de ape cu adâncimi mici și liniștite, departe de activitățile umane. Cuibărește colonial, iar orice deranj poate duce la compromiterea serioasă a pontei sau chiar la pierderea ei. În România, specia cuibărește în Delta Dunării alături de pelicanul comun, dar și în alte colonii, în complexul Razim-Sinoe și lacul Tașaul. În afara sezonului de reproducere, adulții și păsările imature se dispersează pe cursul Dunării, folosind lacurile mari și alte zonele umede pentru hrănire.
În 2004, am realizat un prim proiect pentru conservarea acestei specii, în cooperare cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), pentru a stopa eroziunea apei asupra Insulei Ceaplace, care găzduiește una dintre coloniile de pelicani creți. În 2006 am început un alt proiect pentru stabilizarea și creșterea populației cuibăritoare de pelicani creți din Delta Dunării. În cadrul proiectului am realizat Planul Național de Acțiune pentru specie, am contribuit la asigurarea cadrului legal necesar pentru protecția coloniilor (două dintre locurile de cuibărit au fost desemnate zone de protecție integrală) și a zonelor unde păsările pot fi întâlnite în afara sezonului de cuibărit (desemnate Arii de Protecție Specială Avifaunistică).
Pelican Way of LIFE este cel de-al treilea proiect la care lucrăm și cuprinde activități pentru reducerea amenințărilor la adresa pelicanilor creți și pentru a îmbunătăți habitatul acestora în 27 de situri din România, Bulgaria, Grecia și Ucraina.
Șoimul dunărean (Falco cherrug) are statut de specie Periclitată potrivit Listei Roșii a speciilor de păsări din România. Este un șoim mare, puternic, dar agil și rapid, agresiv şi perseverent în urmărirea prăzii. Toate aceste calități i-au atras admirația noastră, pasărea primind chiar numele de șoim sacru, dar i-au cauzat și declinul. Lipsa locurilor de cuibărit, deranjul, electrocutarea, coliziunea cu liniile de tensiune, braconajul și otrăvirea sunt printre amenințările cu care se confruntă specia.
De peste 20 de ani facem eforturi pentru conservarea șoimul dunărean. În perioada 2004-2005, am derulat proiectul de conservare „Protecția păsărilor și mamiferelor din stepa Dobrogei”, dedicat speciilor de păsări pe cale de dispariție: acvila de câmp (Aquila heliaca), vânturelul mic (Falco naumanni), șoimul dunărean (Falco cherrug) și a micromamiferelor popândău (Spermophilus citellus) și hamsterul dobrogean (Mesocricetus newtoni). Activitățile de conservare a șoimului dunărean în România au inclus înființarea rețelei de Arii de Protecție Specială Avifaunistică pentru această specie. În perioada 2010-2014 am fost parteneri în proiectul LIFE, „Conservarea șoimului dunărean din nord-estul Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia”, scopul principal fiind consolidarea eforturilor depuse pentru conservarea populației speciei în țările specificate. Printre principalele măsuri luate s-au numărat creșterea numărului de potențiale noi locuri de cuibărit prin instalarea de cutii metalice în Dobrogea, monitorizarea și protecția acestora.
În prezent suntem parteneri în proiectul „Asigurarea refacerii populației de șoim dunărean, specie periclitată, în Bulgaria și sudul României’ (LIFE20 NAT/BG/00116), care aduce împreună șapte organizații din patru țări Europene pentru refacerea și conservarea acestei specii simbol.
Aceștia sunt cei trei candidați care își doresc să câștige titlul de Pasărea Anului 2024. Toți au nevoie de susținerea voastră și indiferent de cine va câștiga cursa ornito-electorală, este important să conștientizăm efectul pe care îl au acțiunile noastre asupra păsărilor, cei trei candidați fiind specii vulnerabile din cauza noastră, a oamenilor.
Cum votăm?
Mecanismul de votare este neschimbat. Începând de miercuri, 15 noiembrie 2023, timp de 4 săptămâni puteți vota favoritul. Accesați pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române și mergeți în albumul dedicat Păsării Anului 2024. Fiecare reacție pentru o imagine înseamnă un vot pentru candidatul favorit. La finalul zilei de vineri, 8 decembrie, închidem urnele de vot și în 15 decembrie anunțăm Pasărea Anului 2024.
Sursa de informare:
https://www.sor.ro/pasarea-anului-2024/
