Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
La fiecare sfârșit de an, așa după cum deja a devenit un obicei, lansăm o nouă campanie pentru alegerea Păsării Anului 2023. Campania, derulată în noiembrie și decembrie, aduce la start 3 candidați înaripați. Aceștia vor încerca să vă facă să îi votați, fiind mai motivați decât candidații din anii anteriori. Pentru că cine iese pe primul loc, va avea mai mult de câștigat! Chiar și voi veți putea ajuta!
Campania are în mare aceleași elemente: vom avea 3 candidați – acvila de câmp, pelicanul creț, chira de mare, o lună de zile campanie, voturi pe paginile de Facebook, chipul învingătorului pe cardul de membru SOR. Dar avem și modificări, semnificative spunem noi, legate de modul cum am ales candidații și de ce anume se va întâmpla în 2023 cu câștigătorul. Alegerea celor 3 specii concurente este strict legată de apariția în acest an a Listei Roșii a speciilor de păsări din România. În sfârșit, a apărut în țara noastră o Listă Roșie care are statut oficial legal!
Ce este, vă veți întreba, o Listă Roșie și de ce este atât de importantă? Lista Roșie este un concept al IUCN (International Union for Conservation of Nature – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii), bazat pe criterii cuantificabile și fără ambiguități, pe baza cărora se evaluează riscul de extincție a speciilor. Criteriile sunt mărimea populației, tendințele populaționale și distribuția speciei. Pe baza lor speciile sunt împărțite în specii amenințate, aproape amenințate (NT) și specii care nu sunt amenințate în prezent sau cu preocupare minimă (LC). Speciile amenințate se subîmpart în 3 categorii: vulnerabil (VU), periclitat (EN) și critic periclitat (CR). Există, de asemenea, și categoriile dispărut din sălbăticie (EW) și extinct (EX).
În cazul listei de față, vorbim de evaluarea speciilor bazată pe statutul lor în România, dar listele pot fi realizate pe regiuni, pe țară, continent sau la nivel global. O specie poate fi găsită în categorii diferite, în zone diferite, de exemplu corcodelul cu gât roșu este periclitat la noi, vulnerabil la nivel european, dar cu preocupare minimă la nivel global.
Ce rol are un astfel de demers? Lista Roșie oferă informații despre statutul speciilor din zona de interes, astfel cunoaștem starea lor de conservare, dar oferă și baza legală, justificativă, în cazul implementării de măsuri de conservare pentru speciile problematice. În prezent, 41.000 de specii din cele care au fost evaluate sunt amenințate cu extincția, la nivel global.
Și de aici ne-a venit ideea de a încerca să facem ceva mai mult pentru Pasărea Anului decât informare. Astfel, nu am mai ales păsări comune, ci păsări cu probleme mai serioase de conservare. Cele 3 specii propuse sunt pe lista roșie publicată anul acesta din cauza statutului pe care îl au, ca păsări cuibăritoare, la noi în țară. Acvila de câmp este Critic periclitată, iar pelicanul creț și chira de mare sunt Vulnerabile. Astfel, câstigătoarea locului I și a coroniței pentru 2023 va beneficia în cursul anului viitor, pe lângă postări și alte materiale informative, și de un mic proiect dedicat de conservare/protecție, pe care și voi îl veți putea susține.
Vă prezentăm mai jos platformele electorale ale celor 3 candidați, toți având mare nevoie de atenția și aportul nostru pentru a o duce mai bine.
Acvila de câmp (Aquila heliaca), singurul dintre cei 3 candidați Critic periclitat, a fost aleasă pentru a aduce în discuție efectele acțiunilor noastre asupra naturii, și implicit asupra păsărilor. Nici măcar speciile simbol, precum acvilele care împânzesc poveștile, stemele și blazoanele noastre nu au o viață ușoară cu noi. Pentru o lungă perioadă de timp, pasărea a dispărut ca specie cuibăritoare de la noi din țară, ultima cuibărire fiind semnalată prin anii 80. Abia acum câțiva ani a fost găsit primul cuib ocupat, în vestul țării, cu siguranță o extindere a populațiilor cuibăritoare din Ungaria. Ca mai toate răpitoarele de talie mare și acvila de câmp a suferit un declin accentuat de-a lungul timpului, cauzat de un cumul de factori. Specia a fost victima braconajului, fiind împușcată ilegal, a fost otrăvită direct sau indirect, în încercarea de a scăpa de alte specii considerate dăunătoare și omorâtă de contactul cu liniile electrice. Dar la fel de mult rău a făcut și degradarea habitatului prin intensificarea agriculturii și tăierile de arbori, care au dus astfel la scăderea locurilor de cuibărit și la diminuarea sursei și calității hranei, traduse printr-un număr scăzut de pui. Dar iată că prin efortul altor state de a proteja specia, avem șansa de a o vedea din nou și prin câmpiile noastre. Ceea ce ne obligă, dacă ea va câștiga bătălia, să încercăm să îmbunătățim condițiile de cuibărire și în România.
Pelicanul creț (Pelecanus crispus) este o specie Vulnerabilă, care prezintă în această competiție problemele aferente vieții în zonele acvatice. Aici provocările sunt date de desecarea zonelor umede sau de conflictul pe care orice animal consumator (redutabil) de pește îl are cu pescarii și populația locală, mai ales în condițiile diminuării acestei surse de hrană. În plus, fiind cuibăritor colonial, orice neplăcere majoră în această perioadă se poate traduce în compromiterea serioasă sau pierderea întregii ponte. Acest lucru este posibil deoarece cuibărește în zona lagunară pe insulițe sau formațiuni semiplutitoare, care sunt supuse riscului de eroziune și intemperiilor, valurile mari putând distruge uneori întreaga colonie. Speciile coloniale sunt mai sensibile și la îmbolnăvire, după cum a arătat epidemia de gripă aviară din acest an, când am pierdut o cincime a păsărilor adulte de la noi. În România cuibărește o parte importantă a populației de pelicani creți de pe continentul nostru, iar protejându-i avem, practic, grijă de populația europeană a speciei. Consolidarea structurilor existente și amplasarea de platforme artificiale care rezistă mai bine intemperiilor cresc șansele de cuibărire ale speciei. Exact asta ne propunem să facem pentru pelicanul creț, dacă va câștiga.
Chira de mare (Thalasseus sandvicensis) este o specie acvatică Vulnerabilă, care ne prezintă problematici legate de populațiile mici ale unei specii și de dificultățile pionieratului în cuibărit. Statutul de Vulnerabil este dat de numărul mic de păsări cuibăritoare de la noi, datele indicând, poate, o singură locație unde specia cuibărește, locație care prezintă și ea un plus de vulnerabilitate. Este vorba de o insulă nou formată situată în Golful Musura. Dar nu tot ce e nou, e sigur. Cuibăritoare oportunistă, chira de mare a profitat de ocazie, însă și acest loc poate fi măturat de valuri mari, capabile să distrugă ponta. În plus, insula a fost colonizată și de alte specii noi, cum ar fi șobolanii. Iar aceștia sunt un real pericol pentru păsările cuibăritore, reducând serios șansele unor noi generații. Astfel, pionieratul vine și cu riscuri, iar dacă habitatul nu mai corespunde cerințelor, păsările vor pleca. Și în cazul câștigării de către chira de mare a titlului de Pasărea Anului, planurile sunt legate de asigurarea unor condiții mai sigure de cuibărit.
Iată ce vă propun cei 3 reprezentanți cu aripi ai lumii animale. Ca de obicei, parte dintre problemele lor sunt strâns legate de conviețuirea cu noi, iar altele parcă sunt imaginea în oglindă a propriilor noastre dificultăți. Sperăm ca prin acest demers să ne gândim mai mult la tot ceea ce ne înconjoară și la efectul activităților noastre asupra celor cu care, sub același soare, nu trăim întotdeauna în armonie.
Deci, citiți, analizați și apoi aplicați ștampila VOTAT.
Cum votați?
Mecanismul de votare a rămas neschimbat. Începând de luni, 14 noiembrie:
- accesați pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române mergeți în albumul dedicat Păsării Anului 2023,
- votați prin „Like” specia preferată.
La finalul zilei de miercuri, 7 decembrie, închidem urnele de vot și în 12 decembrie anunțăm „Pasărea Anului 2023”. Cum spuneam mai sus, în anul care vine ne vom strădui, ca alături de voi, să facem mici gesturi pe calea protecției sau măcar a conștientizării mai serioase a nevoii de protecție, pentru pasărea pe care cei mai mulți veți fi votat-o.
Personal în județul nostru nu am văzut pelican creț, dar știu că apare uneori, în cursul anului în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, acvila de câmp am observat-o în cadrul unei monitorizării anul trecut în județ, nu dau locația pentru protecția speciei. A treia specie nu poate fi observată în județul nostru, ea frecventând alte tipuri de habitate.
Preluare de pe https://www.sor.ro/pasarea-anului-2023/
