Mergi la conţinutul principal

Paradisul verde al Bălţii Mici a Brăilei, raiul braconierilor şi hoţilor

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB) nu a avut un an prea bun în 2015. Din cauza secetei şi a nivelului foarte scăzut al Dunării, lacurile şi canalele de alimentare a acestora au secat. În consecinţă, au venit extrem de puţini turişti, iar cei care au intrat, totuşi, în incinta ariei protejate, au putut vedea, în locul vastelor întideri de ape, doar loc uscat, acoperit cu vegetaţie specifică zonei, predominanţi fiind scaieţii. "Anul a fost unul dificil, din cauza condiţiilor meteo. Turişti am avut foarte puţini, mult mai puţini decât în anii precedenţi", spune Vlad Gheorghe, actualul director al PNBmB.
Pe lângă seceta prelungită, care a lăsat fără lucii de apă arealul parcului natural, mari probleme au fost provocate şi de braconajul intens de pe Dunăre şi din puţinele zone din incinta protejată, care nu s-au uscat de tot. Cei şase rangeri (paznici) care au în grijă cele 24.123 hectare ale parcului sunt complet depăşiţi de situaţie. Oricum, pe lângă faptul că sunt prea puţini, ei au "mâinile legate", pentru că o reglementare apărută în urmă cu câţiva ani, când s-a schimbat Legea Pescuitului, le interzice să le aplice sancţiuni braconierilor. "Colaborăm cu Poliţia şi Jandarmeria, cu care facem controale comune, ei având posibilitatea să ia măsuri legale", mai spune directorul Vlad Gheorghe.
Problema e că pe lângă fenomenul greu de stăpânit al braconajului, administratorii parcului natural se confruntă şi cu furturile de materiale metalice. Este vorba despre panourile de informare amplasate pe traseele turistice şi chiar de observatoarele masive, înalte de 10 metri, construite pentru cei care vor să vadă de aproape păsările rare care vieţuiesc în zonă. Realizate pe schelet metalic şi având în vârf cabine cu structură termopan, aceste observatoare fixe îi tentează foarte tare pe hoţii din satele învecinate, care au distrus deja câteva.

Program cu finanţare europeană pentru atragerea de turişti

Dincolo de situaţiile neplăcute cauzate de condiţiile meteo şi de gradul de civilizaţie al populaţiei riverane, administraţia parcului încearcă să implementeze programe menite să crească atractivitatea turistică.
Din 2011 a fost demarat un proiect amplu, cu finanţare europeană, intitulat "Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei, prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare". În cadrul acestuia, a fost alocată suma de 2,5 milioane lei pentru reconstrucţia ecologică a 210 hectare, prin înlocuirea speciilor importate, de plop euroasiatic, cu specii autohtone - plop alb, plop negru şi salcie. Partea proastă e că implementarea programului trebuie finalizată în luna noiembrie a acestui an, iar până în prezent au fost împădurite doar 140 ha. Din restul de 70 ha, au fost pregătite pentru plantarea arborilor 50 de hectare şi abia de acum încolo urmează să înceapă plantările efective.
În cadrul programului cu finanţare europeană, alte 3,4 milioane lei au fost alocate pentru realizarea a patru observatoare plutitoare şi a unui centru de vizitare plutitor şi itinerant. Observatoarele respective vor fi amplasate pe lacurile din incinta parcului natural, aproape de coloniile de păsări, astfel ca turiştii să poată vedea de aproape speciile rare ce poposesc în această mică deltă de lângă Brăila. Centrul de vizitare itinerant este, de fapt, un vas fluvial de 30 metri lungime şi 14 metri lăţime, care va servi atât ca sală de conferinţe, cât şi ca loc de întâlnire între reprezentanţii PNBmB şi membri ai comunităţilor locale limitrofe zonei protejate. Aici vor fi prezentate studii şi filme documentare menite să-i convingă pe localnici să păstreze cât mai intact acest mediu natural unic în lume, care le poate aduce multe beneficii dacă este păstrat aşa cum ni l-a dăruit Natura. Până în momentul de faţă, au fost finalizate cele patru observatoare plutitoare, la un şantier naval din Giurgiu, care a câştigat licitaţia de atribuire a contractului. Tot acolo s-a lucrat şi la centrul de vizitare, care este gata în proporţie de 90%.
În fine, altă componentă a proiectului cu finanţare europeană a constat în realizarea unei baze de date unitare a PNBmB, al cărei cost s-a ridicat la 216.555 lei. Aceasta a inclus şi câteva studii privind fauna şi flora acvatică din parcul natural, realizarea unor materiale promoţionale şi a unor manuale de educaţie ecologică, precum şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei ţintă, adică a localnicilor din satele limitrofe.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro