Acţiunea, moderată de directorul Ionel Cândea, a debutat cu vernisajul unei expoziţii de fotografii realizate chiar de Istrati între 1927 - 1929 cu prilejul vestitei călătorii în Rusia. Ele au fost aduse de la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti. Lucian Chişu, directorul instituţiei amintite a precizat că Istrati a fost pasionat de fotografie şi a considerat că ar fi interesant să realizeze o expoziţie cu fotografii realizate de el. Despre Panait Istrati a vorbit ieri şi scriitorul Fănuş Neagu, deşi fizic nu a fost prezent la întâlnire. El a trimis, prin intermediul directorul Lucian Chişu, o înregistrare a alocuţiunii sale, în care l-a caracterizat pe Istrati drept un călător cu vocaţie, care a vrut să vadă lumea şi din suferinţa ei să facă un curcubeu. Despre modul în care Panait Istrati apare în corespondenţa dintre plăpumarul Gheorghe Cristescu şi Lucian Enescu, bibliotecar şi traducător, a vorbit directorul adjunct al Muzeului Brăilei, Zamfir Bălan, după care Florin Vasilescu a scos în evidenţă elemente mai puţin cunoscute ale prieteniei dintre Istrati şi Kazatzakis. Directorul Muzeului Literaturii Române de la Bucureşti, Lucian Chişu, a prezentat câteva idei despre posteritatea istratiană, prof. univ. dr. Andrei Grigor a oferit câteva chipuri ale umanităţii în opera istratiană, iar profesorul Viorel Mortu a susţinut o alocuţiune cu titlul "Ultimul Istrati".
O acţiune cu aceleaşi coordonate se va desfăşura şi astăzi, la Muzeul Literaturii Române, când vor lua cuvântul: Elena Lazăr - "Kazantzakis vorbind despre Dumnezeu", Zamfir Bălan - "Panait Istrati în corespondenţa lui Gheorghe Cristescu", Ionel Cândea - "Panait Istrati. Fundal istoric naţional şi european", Fănuş Neagu - "Nikos grecul", Florin Vasilescu - "Scriitori printre sirene".
