• Secţia de Ceramică a Liceului de Artă “Hariclea Darclee” menţine viu un meşteşug primordial, aflat în prezent pe cale de dispariţie • chiar dacă foloseşte cuptoare computerizate, care ard lutul până la temperaturi de 1.000 grade Celsius, profesorul Lucian Constantin crează, împreună cu copiii pe care-i coordonează, obiecte ce amintesc de originile omenirii, din epoca Neolitică
Profesorul de ceramică Lucian Constantin, din dragoste pentru acest meşteşug al focului, s-a retras din sfera artistică şi s-a dedicat întru totul pedagogiei pentru a ţine în viaţă această formă de artă destul de neglijată de lumea modernă.
Încă din cele mai străvechi timpuri, civilizaţiile antice care au locuit pe teritoriul actual al Brăilei au lăsat drept mărturie obiectele ceramice. Omul din Neolitic, reprezentat la noi de cultura Boian - 5000 î.Hr., stăpânea destul de bine arta ceramicii.
Profesorul ceramist Lucian Constantin este un produs al Liceului de Artă “Hariclea Darclee” care şi-a făcut debutul în meşteşugul olăritului prin partea artistică, folosind o tehnică primordială similară cu cele de pe vremea Neoliticului. Concret, el reuşeşte să modeleze forme complexe fără a folosi binecunoscuta roată a olarului. Din mâinile sale, lutul prinde viaţă amintindu-ne de originile omenirii, când vietăţi reprezentative, precum şerpii, melcii sau păsările cerului erau luate ca model-simbol şi transformate în obiecte decorative. El a încercat să introducă ceramica în arta modernă, dar în urmă cu 18 ani când a ajuns în Brăila nu exista niciun cuptor pentru arderea ceramicii. Astfel, după cum ne-a mărturisit, primele arderi pe care le-a făcut au fost în incinta fostei fabrici de cărămizi. Pe vremea aceea era profesor la liceul Murgoci dar în paralel mai ţinea cursuri opţionale de ceramică la Grădiniţa nr. 8.
Lucrările realizate împreună cu copiii trebuia lăsate printre cărămizi timp de trei zile, în cuptoarele de tip “dragon”. După cum ne-a explicat domnul profesor, focul se făcea sus, iar cărămizile erau jos în trei camere de ardere. Ca materie primă se folosea pământul galben din mal şi clisă din baltă. Asta deoarece pământul galben simplu este prea nisipos, iar la ardere elimină apa prea repede şi se crapă.
Instrumente moderne pentru un meşteşug vechi de când lumea
În 2003, în cadrul Centrului de Creaţie, unde a început să activeze ca modelator ceramist, profesorul Constantin a reuşit să iniţieze un proiect prin care s-au achiziţionat două cuptoare şi roţi electrice, căci “până atunci se lucra numai cu roţi manuale”. Tot în aceeaşi perioadă au început colaborări cu Forţele de Muncă şi a luat fiinţă un program de instruire profesională pentru şomeri, în cadrul căruia s-a reuşit să se introducă în codul CAEN meseria de modelator ceramică.
Parteneriatele dintre Centrul de Creaţie, Liceul de Artă şi alte instituţii au facilitat dezvoltarea copiilor, care au avut astfel posibilitatea să vină să înveţe meşteşugul milenar al olăritului. Această latură a modelajului face trecerea de la bidimensional la tridimensional, iar mai ales pentru cei mici acest lucru dezvoltă mult imaginaţia.
În decursul ultimilor ani, datorită perseverenţei acestui profesor, în cadrul secţiei de ceramică a Liceului de Artă s-au achiziţionat utilaje specifice prelucrării lutului, cum ar fi cuptoarele pentru arderi şi presele pentru lut.
Profesorul ne-a explicat cum lucrurile au trecut la partea modernă în care cupoarele sunt însoţite de un computer care controlează termeraturile arderilor pe paliere. Aceste cuptoare moderne rezistă până la 3.000 de grade! În general, lucrările sunt condiţionate de dimensiunea cuptorului.
La partea decorativă, profesorul ne-a explicat despre fuzionarea culorilor, pentru că ceramica, sticla şi metalul sunt denumite “artele focului”, la temperatura de 1.000 de grade culorile formând un gradient nemaiîntâlnit, din care rezultă partea de unicitate a produsului finit.
Omul modern nu prea mai calcă prin galeriile de artă, iar ceramistul Lucian Constantin a tot avut fel de fel de încercări de a-şi face cunoscut meşteşugul: a expus cu vânzare la magazinul Hermosa, la mijlocul anilor 2000, dar a şi dus ceramica în marile centre comerciale, expunându-şi creaţiile alături de produsele consumerismului contemporan.
Încercările profesorului de promovare a acestui meşteşug tradiţional nu au rămas fără ecou. Fiind ceva unic în oraşul nostru, atelierul său din cadrul Centrului de Creaţie a fost vizitat, în perioada 2017 - 2019, de diverse personalităţi interesate de cultura şi tradiţiile locului. Astfel, printre oaspeţii de seamă s-au numărat ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, sau nepotul Regelui Mihai, prinţul Nicolae.
Printre alte realizări ale profesorului Lucian Constantin în domeniul educaţional şi cultural se numără un proiect iniţiat în 2004, alături de copii de la liceul Ghe. M. Murgoci, ce a constat în pictarea unui tramvai denumit sugestiv “Tramvaiul speranţei”. Intervenţia artistică asupra acestui mijloc de transport s-a dorit a fi un impuls tineresc şi totodată o “pată de culoare mişcătoare”. În 2006 a realizat, de Dragobete, o inimă imensă în curtea liceului Gh. Murgoci, pornind de la foc ca element primordial şi inimă ca simbol al dragostei, tocmai pentru a stârni interesul tinerilor pentru sărbătorile tradiţionale. Lucian Constantin ne-a mai mărturisit că este şi relizatorul unui şnur de mărţişor de 4 km lungime, în 2009, la care au participat aproximativ 900 de copii. De altfel, în fiecare an secţia de ceramică realizează foarte multe mărţişoare care chiar păstrează tradiţiile autohtone, distingându-se prin unicitate, în “marea” de chinezisme care invadează piaţa locală.
