Grupul de investitori care intenţionează să taie o porţiune din pădurea Stejaru pentru construirea aşa-numitului Ansamblu Social-Sportiv "Dunărea" a reluat demersurile în acest sens. După o perioadă de tăcere, care a urmat dezbaterii publice ratate din luna iunie, investitorii reprezentaţi de brăileanul Gheorghe Periverzov au anunţat organizarea unei noi dezbateri pe această temă, pe 9 decembrie a.c., la Cabana Stejaru de pe Şos. Buzăului, începând cu ora 14.00.
După cum v-am mai informat în repetate rânduri, un grup de iniţiativă format din Valentin Chisoceanu, George Iurov, Elena Iurov (sora viceprimarului Alexandru Dănăilă, care între timp a plecat din România şi a renunţat la acest proiect - n.n.), Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Cristian Niţă, Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Virgil Voiu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă şi Mihai Periverzof a început demersuri, în 2011, pentru a scoate 13 ha din pădurea Stejaru din fondul silvic, în aşa fel încât terenul respectiv să fie liber pentru construcţii. Respectivii investitori au declarat că vor defrişa efectiv doar 6 ha de pădure pentru construirea unei baze sportive. Însă, odată scoasă din fondul silvic, întreaga suprafaţă de 13 ha va putea face, mai devreme sau mai târziu, obiectul defrişărilor.
Demarat în urmă cu patru ani, proiectul se află încă în faza premergătoarea obţinerii avizului de mediu. Procedura trenează deoarece autorităţile de mediu brăilene au descoperit o serie de inadvertenţe în documentaţia elaborată de firmele specializate angajate de investitori. După ce documentaţia respectivă a fost, în sfârşit, acceptată, a trebuit organizată o dezbatere publică, în cadrul căreia publicul interesat de subiect să îşi poată exprima părerea privind oportunitatea unei astfel de investiţii ce presupune tăierea câtorva hectare de pădure. În funcţie de luările de poziţie din partea publicului, autorităţile de mediu vor da sau nu avizele necesare.
Dezbaterea a fost organizată la începutul lunii iunie a.c., într-o sală de şedinţe a Primăriei Chiscani. La momentul respectiv, mai multe ONG-uri de mediu, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, cum ar fi deputatul Marian Dragomir, preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu sau consilierul judeţean Nicu Niţă, au protestat în legătură cu alegerea acelei săli complet neîncăpătoare pentru o dezbatere publică de o asemenea importanţă. Asta după ce mai multe persoane care au vrut să participe nu au încăput efectiv în sala mult prea mică. În atari condiţii, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului i-au cerut beneficiarului, recte grupului de investitori reprezentaţi de Georghe Periverzov, să organizeze o nouă dezbatere, într-o locaţie mult mai accesibilă publicului brăilean. Viorel Mortu a venit chiar cu ideea transmiterii în direct, la o televiziune locală, a discuţiilor. Investitorilor li s-au dat la dispoziţie 45 de zile pentru a organiza dezbaterea publică în condiţii decente. Cele 45 de zile au trecut de mult, iar Periverzov şi cei pe care îi reprezintă au anunţat abia acum, după cinci luni de zile, că au decis o nouă zi şi o nouă locaţie pentru dezbaterea publică pe tema defrişării unei suprafeţe din pădurea Stejaru.
"Nepăsarea generalizată domină!"
După cum se vede, nici de această dată sala nu se află pe raza municipiului Brăila, într-o locaţie cât mai accesibilă celor interesaţi. Aflată la doar câteva sute de metri de ieşirea din municipiu, Cabana Stejaru e mai aproape, ce-i drept, decât sediul Primăriei Chiscani, însă tot în afara oraşului se află, iar cei care nu deţin un autoturism personal nu vor ajunge tocmai uşor acolo. APM Brăila nu consideră, însă, un impediment locul unde se va ţine dezbaterea. "Într-un fel, e bine că dezbaterea se va ţine chiar în pădurea Stejaru, în zona vizată de proiectul respectiv. Decât să o ţinem în centrul oraşului, într-un mediu înconjurat de betoane, mai bine acolo, printre copaci, unde toţi participanţii îşi vor putea face mai bine o idee asupra a ceea ce implică acest proiect. Sala din incinta Cabanei Stejaru are 200 de locuri, deci nu va mai fi o problemă cu spaţiul", ne-a declarat Ciprian Cuzmin, directorul APM Brăila.
Rămâne de văzut câţi brăileni vor participa efectiv la dezbaterea publică de pe 9 decembrie. Există voci care spun că entuziasmul celor care apărau cu îndârjire pădurea Stejaru s-ar fi mai domolit între timp. "Deşi brăilenii ar trebui să fie mai aprigi în a-şi apăra această oază de oxigen, nepăsarea generalizată domină. Regret această scădere a tonusului din partea societăţii civile", ne-a declarat, ieri, preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu.
ONG-urile de mediu brăilene se declară, însă, la fel de ferm împotriva defrişării pădurii de la marginea municipiului. "Părerea noastră rămâne aceeaşi: e o crimă ceea ce se pune la cale. Săptămâna trecută, cu ocazia unei scurte vizite la Brăila a Ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, i-am adus la cunoştinţă ceea ce se întâmplă, iar dânsa a fost foarte revoltată să afle că se doreşte defrişarea unei suprafeţe atât de mari de pădure, chiar lângă oraş. Ne-a asigurat de tot sprijinul pentru stoparea acestui proiect, pe cale legală", ne-a declarat Dan Păun, reprezentant al ONG-ului "Green" Brăila şi co-preşedinte al filialei ALDE Brăila.
"Rămân consecvent demersului meu de a salva pădurea Stejarul, iar în decembrie vom fi iarăşi ce am fost în iunie şi chiar mai mult decât atât! Ne vom organiza mult mai bine!", a precizat şi Costel Pătrăşcan, iniţiatorul acţiunilor de protest din luna iunie.
