Editura franceza Phebus publica in trei volume operele lui Panait Istrati, intr-o editie ingrijita si prefatata de scriitoarea Linda Lê, informeaza editia electronica a cotidianului Le Monde.
Volumul intii, "Libretto", se afla deja pe rafturile librariilor din Franta, iar celelalte doua urmeaza sa fie lansate pe 17 februarie, respectiv 13 martie.
In afara de reluarea celor patru volume aparute in 1960 la editura Gallimard, trilogia editata de Phebus mai propune o colectie de texte publicate in diverse reviste si "Vers l'autre flamme", o cronica deziluzionata si profetica a unei calatorii in URSS, din 1929.
Marcata de apologia omului liber, opera lui Panait Istrati nu are egal. Si asta pentru ca este strins legata de viata plina de peripetii pe care a dus-o. Fiul unei spalatorese din Braila si al unui contrabandist grec, omorit de paza de coasta cind Panait Istrati avea 9 luni, scriitorul autodidact n-a incetat nici un moment sa-si deschida orizonturile, scrie cotidianul francez.
Intr-o "Autobiografie" publicata in revista Europe in 1923, Istrati descrie peregrinarile lui prin Balcani, Egipt si vestul Europei, care ar putea fi rezumate prin urmatoarea fraza: "Mizerie, foamete, lipsa de adapost, purici, viermi."
In 1921 incearca sa se sinucida, iar salvatorii sai gasesc asupra sa o scrisoare adresata autorului francez Romain Rolland, care, impresionat de epistola lui Istrati, il incurajeaza sa scrie.
La aproape 40 de ani, Panait Istrati devine scriitor. Primul sau volum, "Chira Chiralina", conceput la Paris in casa prietenului sau, cizmarul George Ionescu, este publicat in 1923. Astfel ia nastere Adrian Zograffi, alter-ego-ul idealist al lui Istrati.
De-a lungul naratiunilor, aceasta dublura a autorului este cind martorul, cind actorul unei fresce agitate care surprinde mai multe destine si incorporeaza legende balcanice autobiografiei si istoriei.
Opera lui Istrati este un sir de romane despre invataminte, despre vieti salbatice si curajoase dedicate apararii celor oprimati si din care fiecare simte ca "ceea ce iubirea creeaza cu dificultate, ura distruge intr-un moment", scrie Le Monde.
Volumul intii, "Libretto", se afla deja pe rafturile librariilor din Franta, iar celelalte doua urmeaza sa fie lansate pe 17 februarie, respectiv 13 martie.
In afara de reluarea celor patru volume aparute in 1960 la editura Gallimard, trilogia editata de Phebus mai propune o colectie de texte publicate in diverse reviste si "Vers l'autre flamme", o cronica deziluzionata si profetica a unei calatorii in URSS, din 1929.
Marcata de apologia omului liber, opera lui Panait Istrati nu are egal. Si asta pentru ca este strins legata de viata plina de peripetii pe care a dus-o. Fiul unei spalatorese din Braila si al unui contrabandist grec, omorit de paza de coasta cind Panait Istrati avea 9 luni, scriitorul autodidact n-a incetat nici un moment sa-si deschida orizonturile, scrie cotidianul francez.
Intr-o "Autobiografie" publicata in revista Europe in 1923, Istrati descrie peregrinarile lui prin Balcani, Egipt si vestul Europei, care ar putea fi rezumate prin urmatoarea fraza: "Mizerie, foamete, lipsa de adapost, purici, viermi."
In 1921 incearca sa se sinucida, iar salvatorii sai gasesc asupra sa o scrisoare adresata autorului francez Romain Rolland, care, impresionat de epistola lui Istrati, il incurajeaza sa scrie.
La aproape 40 de ani, Panait Istrati devine scriitor. Primul sau volum, "Chira Chiralina", conceput la Paris in casa prietenului sau, cizmarul George Ionescu, este publicat in 1923. Astfel ia nastere Adrian Zograffi, alter-ego-ul idealist al lui Istrati.
De-a lungul naratiunilor, aceasta dublura a autorului este cind martorul, cind actorul unei fresce agitate care surprinde mai multe destine si incorporeaza legende balcanice autobiografiei si istoriei.
Opera lui Istrati este un sir de romane despre invataminte, despre vieti salbatice si curajoase dedicate apararii celor oprimati si din care fiecare simte ca "ceea ce iubirea creeaza cu dificultate, ura distruge intr-un moment", scrie Le Monde.
