• se împlineşte anul de la cumplita tragedie din clubul „Colectiv”, iar părinţii celor doi brăileni ucişi de incendiu încă nu au primit niciun semnal că cei vinovaţi vor fi pedepsiţi • procesul intentat de familiile celor 64 de victime din toată ţara bate pasul pe loc pentru că nici până acum nu s-a făcut publică expertiza oficială a incidentului • „Nici nu o vor publica vreodată”, se teme tatăl arhitectului brăilean Andrei Bucă, al cărui destin promiţător a fost atât de brusc şi nedrept curmat pe 30 octombrie 2015 • familia lui Andrei şi familia Loredanei Dărescu, cealaltă victimă din Brăila, aşteaptă să se facă dreptate, luptându-se cu durerea fără margini provocată de pierderea celor dragi • la Brăila, platanii plantaţi pe faleză în amintirea victimelor din Colectiv încep să se înalţe spre cer, iar ISU se laudă că i-a disciplinat pe patronii din domeniul spaţiilor de distracţie şi alimentaţie publică
Peste două zile se va împlini un an de la tragedia care a omorât în chinuri inimaginabile 64 de oameni tineri şi frumoşi, a căror singură vină a fost că se aflau într-un spaţiu de distracţie unde s-au încălcat flagrant cele mai elementare norme de siguranţă. Printre victimele care, atunci când au intrat în clubul „Colectiv” din Bucureşti pentru a asista la un concert rock, nu şi-au imaginat că păşesc, de fapt, spre nefiinţă, se aflau şi doi brăileni. Andrei Petru Bucă, 29 de ani, a murit chiar în noaptea tragediei, acolo, în clubul groazei. Loredana Dărescu, tot 29 de ani, a pierdut lupta cu rănile cumplite după două săptămâni de agonie prin spitalele înapoiate şi neputincioase din România. La un moment dat, a fost trimisă la un spital din Germania, însă medicii din Occident n-au mai putut face nimic, deoarece organismul său a cedat la scurt timp după ce a ajuns în noua locaţie.
Plecarea prematură a celor doi a lăsat răni adânci în sufletele celor dragi care şi acum, la un an de la nenorocita întâmplare, reuşesc cu greu să conştientizeze faptul că Andrei şi Loredana nu mai sunt, de fapt, pe această lume. Pe cât de vie şi palpabilă este durerea părinţilor, fraţilor şi prietenilor apropiaţi, pe atât de mare pare să fie, însă, indiferenţa statului român. Vechile tare ale sistemului par a-şi fi revenit încet dar sigur după acel cutremur social produs în primele zile şi săptămâni de după tragedia din „Colectiv”. Mitingurile şi demonstraţiile de atunci, declaraţiile oficialilor, râvna cu care păreau că vor fi traşi la răspundere vinovaţii, toate acestea s-au estompat în timp, iar lucrurile s-au întors pe vechiul făgaş.
Aşa se explică, de exemplu, faptul că procesele intentate de familiile victimelor împotriva patronilor clubului „Colectiv” şi a autorităţilor responsabile bat pasul pe loc. „Noi ne-am angajat avocaţi şi am început demersurile în justiţie, dar până acum nu s-a întâmplat mare lucru. Procesul propriu-zis nu poate să înceapă fiindcă nu a fost făcută publică acea expertiză oficială din care să reiasă ce s-a întâmplat, de fapt, acolo. Până acum, din câte ştiu, nu au fost decât două întâlniri între avocaţi şi completul de judecată. În rest, nimic. Se tot aşteaptă acel raport de expertiză, care nu mai vine. Unii spun că nici n-o să fie făcut public vreodată, fiindcă informaţiile ar fi compromiţătoare pentru anumite structuri. De fapt, se aud tot felul de lucruri. La întâlnirile de la Bucureşti cu ceilalţi părinţi îndoliaţi, am avut posibilitatea să discut cu anumiţi experţi a căror părere este că în clubul respectiv s-a întâmplat ceva ciudat, că focul a fost sprijinit cu anumite substanţe care, în mod normal, nu aveau ce să caute acolo. Flacăra a durat puţin, dar căldura a avut o intensitate extraordinar de mare. Andrei nu a avut arsuri pe corp ci doar în zona gurii, din cauza aerului fierbinte pe care l-a inspirat”, ne-a spus Dorin Bucă, tatăl tânărului mort în condiţii atât de suspecte. Bărbatul reuşeşte, doar el ştie cum, să îşi ţină în frâu emoţiile atunci când vorbeşte despre fiul său de la care avea aşteptări uriaşe dar pe care l-a pierdut atât de brusc şi nedrept. Andrei absolvise facultatea de arhitectură şi lucra la o renumită firmă din domeniu, având deja câteva reuşite deosebite pe plan profesional. „La educaţia şi aptitudinile sale, ar fi putut oricând să plece în străinătate. Eu l-am convins să rămână în ţară, pentru că şi aici se pot face lucruri deosebite, iar el a îmbrăţişat până la urmă atât de mult această idee încât încerca să îi convingă şi pe alţii să rămână şi să îşi facă o carieră de succes în ţară. Mi-ar fi plăcut să ajungem să lucrăm împreună în domeniul meu, al construcţiilor navale...”, ne-a spus Dorin Bucă, actualmente director în cadrul Şantierului Naval Cernavodă. Acesta a lucrat la renovarea navei cu zbaturi Borcea, iar Andrei şi prietenii săi făceau des croaziere pe cochetul vapor de epocă aflat în prezent în administrarea Palatului Copiilor din Brăila.
„Încă îl aşteptăm să vină în gaşca noastră!”
„N-am să uit niciodată acele ieşiri pe Dunăre, când tatăl lui ne vorbea despre cum funcţionează vaporul cu zbaturi, iar Andrei era mândru de ceea ce făcuse tatăl său pentru salvarea acelei nave. Încă nu pot să mă obişnuiesc cu gândul că Andrei nu mai este. Am impresia că e undeva, pe la Bucureşti, şi că o să vină iar, cu Kuki, într-o sâmbătă, să ne reunim toată gaşca”, ne-a spus Mario Apostol, unul dintre prietenii cei mai buni ai lui Andrei Bucă. Kuki este porecla lui Ioan Tripa, prietenul cu care Andrei s-a dus în acea noapte fatidică la concertul din clubul „Colectiv”.
Andrei, cel vesel şi jovial, şi Kuki, cel taciturn şi mucalit, sunt acum sarea şi piperul care lipsesc găştii lor de la Brăila. „Când ne mai vedem cu toţii, parcă aşteptăm şi iar aşteptăm să-i vedem şi pe ei venind. Fiecare avea felul lui de-a fi. Andrei era genul jovial, te lua în braţe, râdea şi te întreba care-i treaba, Kuki nu scotea nici două vorbe pe oră, dar când spunea ceva se cunoştea că a vorbit el. Încă refuz să cred că n-o să-i mai văd niciodată”, ne-a mai spus Mario Apostol.
Prietenii şi foştii colegi ai lui Andrei se vor întâlni, sâmbătă, acasă la părinţii săi, unde vor participa la un parastas mai neconformist. „După ce pleacă preotul, băieţii or să rămână să asculte Phoenix. Asta i-ar fi plăcut şi lui Andrei să facă. Era nedespărţit de prieteni, îi plăcea să îi aibă alături, iar acum casa noastră este deschisă permanent pentru cei din grupul său. Astă vară, pe 13 iulie, când ar fi fost ziua lui, am avut aici zeci de tineri care au stat cu noi. Am făcut o ieşire pe Dunăre, s-a ascultat muzică, s-a discutat şi s-au lăsat la apă două jerbe uriaşe de flori, pentru Andrei şi pentru Kuki”, ne-a povestit Dorin Bucă.
Apropiaţi în durere: tatăl Loredanei, ajutat de tatăl lui Andrei să obţină o slujbă
Doliul şi durerea au apropiat familiile lui Andrei şi ale Loredanei Dărescu. Dorin Bucă i-a găsit un loc de muncă tatălui Loredanei, sudor de meserie, în domeniul construcţiilor navale, iar cele două familii urmăresc împreună mersul procesului de la Bucureşti. Dora Dărescu, sora Loredanei, ne-a mărturisit că nici ea şi nici părinţii ei nu au avut posibilitatea să meargă până la Bucureşti pentru a participa la întâlnirile cu avocaţii. „Noi ţinem legătura cu domnul Dorin Bucă, tatăl lui Andrei, iar el ne ţine la curent cu ceea ce se întâmplă. Din câte am înţeles, mare lucru nu s-a făcut până acum cu acel proces”, ne-a spus Dara Dărescu. În noiembrie anul trecut, aceasta a mers cu Loredana la spitalul din Germania unde au trimis-o autorităţile din România, având până în ultima clipă speranţa că sora sa va fi salvată. Din păcate, după ce a cunoscut o uşoară ameliorare, tânăra din Brăila a plecat din această lume. Avea doar 29 de ani şi lucra la o companie multinaţională, iar în fatidica seară de 30 octombrie 2015, a mers împreună cu câteva prietene în clubul „Colectiv”. Celelalte fete s-au ales cu răni mai mult sau mai puţin grave, dar au supravieţuit. Loredana, însă, a avut arsuri pe jumătate din suprafaţa corpului şi căile aeriene distruse de aerul încins şi nu a putut să lupte până la capăt.
Omagiile Brăilei
La Brăila, la fel ca în toată ţara, peste cumplita tragedie din urmă cu un an se aşterne încet dar sigur uitarea. Doar platanii plantaţi la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut ar mai putea aminti de victimele din „Colectiv”, însă nu prea reuşesc să facă acest lucru din simpul motiv că autorităţile locale nu au reuşit să monteze o plăcuţă comemorativă, ca să explice raţiunea pentru care au fost plantaţi acei copaci acolo, pe Esplanada Dunării, în zona scenei. E bine, totuşi, că toţi cei 55 de platani au prins rădăcini şi au început să se dezvolte. Ei au fost plantaţi la iniţiativa fostului primar Aurel Simionescu, în jurul datei de 15 noiembrie 2015 şi sunt 55 pentru că acela era, la data aceea, numărul morţilor din Colectiv. Numărul victimelor a continuat să crească, ajungând la 64, însă pentru încă 9 platani nu s-a mai găsit loc până în prezent. Reamintim că la plantarea de acum un an au participat mai mulţi politicieni şi directori de instituţii, în frunte cu Aurel Simionescu şi Viorel Mortu, primarul, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean de la acea dată. Scopul acţiunii era ca fiecare copac să dăinuie peste timp, la fel ca spiritul inocenţilor pieriţi în flăcările din „Colectiv”.
Jertfa lor nu a fost complet în van, dacă ar fi să ne luăm după cifrele din statisticile oficiale ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Brăila. Inspectorul şef, locotenent colonelul Cristian Ion, ne-a spus că numărul controalelor la unităţile de alimentaţie publică a crescut cu 25% şi că rezultatele sunt palpabile. „Se observă o creştere a gradului de responsabilitate a operatorilor economici din domeniu şi grija lor faţă de utilizatorii spaţiilor respective. Chiar dacă s-au dat câteva amenzi, pe parcursul verificărilor nu au fost constatate deficienţe atât de mari încât să fie necesară închiderea unor unităţi”, ne-a declarat lt. col. Cristian Ion.
Concret, în perioada 1 noiembrie 2015 – 30 septembrie 2016, personalul Inspecţiei de prevenire din cadrul ISU Brăila a efectuat 221 controale de specialitate la unităţi de alimentaţie publică, de petrecere a timpului liber şi săli de spectacol. În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 164 de amenzi, în cuantum total de 702.300 lei (7 miliarde de lei vechi n.n.). Şapte documentaţii depuse de agenţi economici care voiau să avizeze unităţi de alimentaţie publică au fost respinse, în timp ce pentru alte zece solicitanţi s-au acordat avizele necesare, ne-a mai informat Biroul de Presă al ISU Brăila.
