Agentia de Monitorizare a Presei si Asociatia Pro Democratia au finalizat raportul referitor la "Transparenta fondurilor europene in Romania". In cadrul acestuia, au fost monitorizate 30 de cotidiane locale din tara, din punct de vedere al modului in care au reflectat problemele in ceea ce priveste implementarea fondurilor europene. Ziarul "Obiectiv Vocea Brailei" s-a clasat pe locul al doilea, la egalitate cu "Observatorul de Calarasi", pe primul loc situindu-se "Ziarul de Bacau". In presa centrala au fost monitorizate 5 publicatii: "Adevarul", "Evenimentul Zilei", "Cotidianul", "Gindul" si "Ziua", cel mai mult spatiu privind derularea fondurilor europene fiind acordat de ziarul "Adevarul", cu 33 de articole.
In presa locala din tara, "Ziarul de Bacau" a dedicat problemelor de implementare a banilor europeni cele mai multe articole. Principalele tipuri de probleme prezentate de aceasta publicatie sint cele cauzate de incompetenta autoritatilor locale. Ziarul a prezentat posibile cazuri de coruptie in care sint implicati primarul orasului Bacau, prefectul judetului si presedintele CJ. "Obiectiv Vocea Brailei a prezentat 7 articole referitoare la neajunsurile procesului de implementare a fondurilor europene. Anchetele din cotidianul brailean vorbesc despre cheltuirea nejustificata a unor fonduri Phare pentru reabilitarea spatiilor de locuit din Colonia de romi de la Km 10, si in acest caz punindu-se problema coruptiei", se precizeaza in raportul intocmit de Agentia de Monitorizare a Presei si Asociatia Pro Democratia.
Principalele probleme identificate sint in sistemul administrativ. Din cauza incompetentei si a indiferentei unor functionari ai CJ, mai multe comune din Bacau au ratat finantarile pentru refacerea infrastructurilor dupa inundatii. Alte situatii sint asociate cu slaba pregatire a functionarilor publici in ceea ce priveste intocmirea cererilor de finantare, lipsa cunostintelor elementare, cum ar fi cele de operare pe calculator, comunicarea defectuoasa dintre institutii, lipsa de profesionalism si dezinteres fata de oportunitatile de finantare, deficitul de resurse umane specializate, disputele politice. O alta cauza care a dus la pierderea banilor europeni este coruptia, cele mai frecvente forme fiind deturnarea de fonduri prin intermediul firmelor, al fundatiilor, al functionarilor, dar si licitatiile fictive si documentatiile false. "Reprezentative in acest sens sint anchetele din ziarul Obiectiv Vocea Brailei intitulate "Pe drumul a sute de mii de euro" despre programe Phare derulate pentru imbunatatirea situatiei romilor de la "Km 10", cazul Magda Tepoi prezentat in "Ziarul de Iasi" in care directoarea Camerei de Comert este acuzata de deturnarea a 138.000 euro dintr-un proiect Phare, licitatia cu probleme din Constanta pentru construirea statiei de epurare a apei", se mai spune in raport.
Coruptia, incompetenta, birocratia si nepotismul sint doar citeva dintre cauzele care au blocat accesarea banilor europeni
Lipsa fondurilor pentru cofinantarea proiectelor europene este un alt tip de problema des intilnita. Apare in cazul proiectelor de anvergura ISPA. Situatia este des asociata cu saracia din zonele rurale si cu accesul restrins al taranilor la proiecte europene. Programul "Fermierul" lansat de Ministerul Agriculturii pentru creditarea taranilor interesati de fonduri SAPARD a complicat si mai mult accesul la banii europeni. Conditiile de creditare dificile, documentatia stufoasa, procedurile de finantare anevoioase au fost grupate in raport la capitolul birocratie. Alte tipuri de probleme identificate au fost: managementul deficitar de proiect, lipsa Know-how-lui necesar pentru depunerea cererilor de finantare, instabilitatea legislativa. "Conflictul de interese, incapacitatea autoritatilor implicate in managementul finantarilor europene, nepotismele, lipsa de transparenta, legislatia fluctuanta si birocratia excesiva care caracterizeaza sistemul ne-au fost semnalate de protagonistii procesului prin care fondurile europene de pre-aderare au fost programate, distribuite, monitorizate si evaluate in Romania", spun reprezentantii Agentiei de Monitorizare a Presei si ai Asociatiei Pro Democratia. Cele mai multe cazuri de coruptie au fost inregistrate la programul Phare, pe locul secund fiind programul Sapard urmat de ISPA. Raportul realizat pentru perioada ianuarie - aprilie 2006 a avut drept scop identificarea diferitelor tipuri de nereguli pentru a gasi solutii de rezolvare a acestora. Analiza a fost realizata cu sprijinul oferit de "Open Society Institute" prin programul "Local Government and Public Service Reform Initiative".
In presa locala din tara, "Ziarul de Bacau" a dedicat problemelor de implementare a banilor europeni cele mai multe articole. Principalele tipuri de probleme prezentate de aceasta publicatie sint cele cauzate de incompetenta autoritatilor locale. Ziarul a prezentat posibile cazuri de coruptie in care sint implicati primarul orasului Bacau, prefectul judetului si presedintele CJ. "Obiectiv Vocea Brailei a prezentat 7 articole referitoare la neajunsurile procesului de implementare a fondurilor europene. Anchetele din cotidianul brailean vorbesc despre cheltuirea nejustificata a unor fonduri Phare pentru reabilitarea spatiilor de locuit din Colonia de romi de la Km 10, si in acest caz punindu-se problema coruptiei", se precizeaza in raportul intocmit de Agentia de Monitorizare a Presei si Asociatia Pro Democratia.
Principalele probleme identificate sint in sistemul administrativ. Din cauza incompetentei si a indiferentei unor functionari ai CJ, mai multe comune din Bacau au ratat finantarile pentru refacerea infrastructurilor dupa inundatii. Alte situatii sint asociate cu slaba pregatire a functionarilor publici in ceea ce priveste intocmirea cererilor de finantare, lipsa cunostintelor elementare, cum ar fi cele de operare pe calculator, comunicarea defectuoasa dintre institutii, lipsa de profesionalism si dezinteres fata de oportunitatile de finantare, deficitul de resurse umane specializate, disputele politice. O alta cauza care a dus la pierderea banilor europeni este coruptia, cele mai frecvente forme fiind deturnarea de fonduri prin intermediul firmelor, al fundatiilor, al functionarilor, dar si licitatiile fictive si documentatiile false. "Reprezentative in acest sens sint anchetele din ziarul Obiectiv Vocea Brailei intitulate "Pe drumul a sute de mii de euro" despre programe Phare derulate pentru imbunatatirea situatiei romilor de la "Km 10", cazul Magda Tepoi prezentat in "Ziarul de Iasi" in care directoarea Camerei de Comert este acuzata de deturnarea a 138.000 euro dintr-un proiect Phare, licitatia cu probleme din Constanta pentru construirea statiei de epurare a apei", se mai spune in raport.
Coruptia, incompetenta, birocratia si nepotismul sint doar citeva dintre cauzele care au blocat accesarea banilor europeni
Lipsa fondurilor pentru cofinantarea proiectelor europene este un alt tip de problema des intilnita. Apare in cazul proiectelor de anvergura ISPA. Situatia este des asociata cu saracia din zonele rurale si cu accesul restrins al taranilor la proiecte europene. Programul "Fermierul" lansat de Ministerul Agriculturii pentru creditarea taranilor interesati de fonduri SAPARD a complicat si mai mult accesul la banii europeni. Conditiile de creditare dificile, documentatia stufoasa, procedurile de finantare anevoioase au fost grupate in raport la capitolul birocratie. Alte tipuri de probleme identificate au fost: managementul deficitar de proiect, lipsa Know-how-lui necesar pentru depunerea cererilor de finantare, instabilitatea legislativa. "Conflictul de interese, incapacitatea autoritatilor implicate in managementul finantarilor europene, nepotismele, lipsa de transparenta, legislatia fluctuanta si birocratia excesiva care caracterizeaza sistemul ne-au fost semnalate de protagonistii procesului prin care fondurile europene de pre-aderare au fost programate, distribuite, monitorizate si evaluate in Romania", spun reprezentantii Agentiei de Monitorizare a Presei si ai Asociatiei Pro Democratia. Cele mai multe cazuri de coruptie au fost inregistrate la programul Phare, pe locul secund fiind programul Sapard urmat de ISPA. Raportul realizat pentru perioada ianuarie - aprilie 2006 a avut drept scop identificarea diferitelor tipuri de nereguli pentru a gasi solutii de rezolvare a acestora. Analiza a fost realizata cu sprijinul oferit de "Open Society Institute" prin programul "Local Government and Public Service Reform Initiative".
