El a fost sfinţit ca Apostol misionar. A vestit cu mult curaj credinţa în Domnul Iisus Hristos, distrugând multe temple păgâne. În timpul călătoriilor sale misionare, Eutihie a fost însoţit neîncetat de un înger al Domnului, care îl întărea şi îi vestea toate cele ce aveau să i se întâmple. Acelaşi înger l-a hrănit în chip minunat pe Sfântul Eutihie în vremea în care se afla închis în temniţă.
Eutihie a fost aruncat în foc şi a fost dat hrană fiarelelor sălbatice, dar a ieşit nevătămat prin purtarea de grijă a Lui Dumnezeu. La urmă, pentru că nu a lepădat credinţa în Domnul Hristos, a fost ucis cu sabia.
Unii afirmă că Eutihie ar fi fost cel despre care se face pomenire în Faptele Apostolilor, cap 3 (un tânăr oarecare, anume Eutihie, şezând la fereastră, ameţit de somn, a căzut din acea casă de la rândul al treilea şi, murind, a fost înviat de Sfântul Apostol Pavel). Pentru a nu ne face părtaşi confuziei, amintim că cel care a căzut era din Troada (Troia), pe când Sfântul Mucenic Eutihie, pe care îl cinstim astăzi, era din Sevastopol. Chiar şi trecerea la cele veşnice a acestora doi este diferită: cel pomenit în Faptele Apostolilor a murit în Spania, în vreme ce Sfântul Mucenic Eutihie a sfârşit la Efes, fiind tăiat cu sabia.