Notarul Vasile Varga a fost ales de colegii săi liberali "să-şi măsoare puterile" cu Aurel Simionescu, prim-vicepreşedinte PSD şi actualul primar al municipiului, în "bătălia" care are loc zilele acestea pentru supremaţia în interiorul USL. Este vorba despre sondajele de opinie pe baza cărora se vor decide ordinea şi numărul de consilieri liberali, respectiv social-democraţi care se vor regăsi pe listele comune ale USL. Vasile Varga este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai influenţi politicieni nu numai din PNL, ci de pe întreaga scenă politică brăileană. Tocmai de aceea colegii săi l-au scos în faţă, dându-i o sarcină deloc uşoară: să tragă lista pentru CLM, aşa cum la CJ au mers pe numele doctorului Bogdan Minescu.
- Domnule Varga, s-a vehiculat în ultima perioadă ideea că veţi candida la Primăria Brăila din partea PNL. Până acum nici n-aţi confirmat, nici n-aţi infirmat. Candidaţi sau nu?
- E prematur pentru un răspuns tranşant la această întrebare. Suntem într-o dezbatere internă, prin care încercăm să identificăm cele mai bune variante. Lumea uită că PNL face parte acum dintr-o construcţie nouă, Uniunea Social Liberală. Aşa cum ştiţi, candidaţii acestei uniuni pentru alegerile locale vor fi stabiliţi în urma unui sondaj, iar colegii mei de partid au considerat că domnul doctor Bogdan Minescu şi cu mine am fi cei mai nimeriţi să participăm la acest sondaj. Domnul Minescu pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, eu pentru Primăria Brăila. De aici încolo, vorbesc oamenii. Ei vor decide, încă de pe acum, cum va arăta lista consilierilor locali liberali, cine va candida la Primărie sau Consiliul Judeţean.
- Va fi opinia alegătorilor aşa de importantă sau acest sondaj este unul formal?
- E o treabă cât se poate de serioasă! Sunt institute mari, de la Bucureşti, care fac sondajul. Poziţia PNL în cadrul USL-ului se va stabili foarte clar, în funcţie de acest sondaj. Nu vor fi negocieri la masa verde sau nu ştiu ce aranjamente de culise. Ce zice sondajul, asta se va întâmpla! Dacă ieşim bine în sondaj, ne păstrăm numărul de consilieri actuali - opt judeţeni şi şapte locali. Sau chiar îl creştem. Ştiu că unii deja ne cântă prohodul şi ne văd cu trei-patru consilieri, după 2012. Lucrurile nu vor sta deloc aşa! PNL este un partid care îşi va păstra identitatea, chiar şi în interiorul USL. Nu am spus încă ultimul cuvânt!
"Eu vreau să fiu sigur că ceea ce votez în Consiliul Local Brăila este o prioritate pentru un grup de oameni sau chiar pentru un singur om"
- Ce nume vor fi în acest sondaj?
- Cel mai probabil, mai mulţi potenţiali candidaţi: şi primarul în funcţie, şi domnul Cibu, probabil şi doamna Văsioiu, Viorel Balcan sau Simona Drăghincescu, institutul de sondare decide. Iar de opinia alegătorilor va depinde cum vor arăta listele, câţi consilieri liberali se vor regăsi pe ele, cine va fi candidatul uniunii.
- Dar v-ar tenta, totuşi, o candidatură la Primărie?
- Atât timp cât oamenii ar considera că sunt o soluţie, că îi reprezint, m-aş gândi serios la asta. Să aşteptăm, însă, rezultatele sondajului. Ar fi o provocare, recunosc...
- Am o curiozitate: nu e campanie, dar viceprimarul municipiului, Alexandru Dănăilă, şi alţi consilieri locali şi judeţeni merg prin cartiere şi vorbesc cu oamenii. De ce acum?
- Nu acum, consilierii liberali fac asta de trei ani, dar poate abia acum aţi aflat. Noi suntem de principiul că oamenii s-au săturat să audă promisiuni o dată la patru ani, apoi să fie ignoraţi de toată lumea. Noi am mers mereu prin cartiere, am stat de vorbă cu ei, le-am preluat problemele, am încercat chiar să rezolvăm o parte dintre acestea. Consilierii judeţeni merg mereu în teritoriu, stau de vorbă cu oamenii. Asta zic eu că înseamnă normalitate, o relaţie firească între cetăţeanul care îţi dă votul şi alesul local. Pentru mine, votul unui om e o responsabilitate. Eu vreau să fiu sigur că ceea ce votez în Consiliul Local Brăila este o prioritate pentru un grup de oameni sau chiar pentru un singur om. Cât îl priveşte pe Alexandru Dănăilă, el coordonează direcţia tehnică din Primărie. Nu poate lua decizii bune, dacă nu coboară printre oameni, să ia pulsul, să înţeleagă problemele... Altfel se văd lucrurile din birou, altfel în cartier, în faţa blocului!
- E un mod corect de a pune problema, dar este şi eficient? Spun oamenii problemele reale pe care le au?
- Oamenii sunt foarte deschişi şi chiar au nevoie de acest dialog. Cât despre eficienţă, ea se demonstrează în timp. Am avut multe intervenţii în Consiliul Local, pornind exact de la situaţii semnalate în cartiere. Vă dau un exemplu: până de curând, un certificat de urbanism de la Primărie se putea obţine doar în 30 de zile. Am iniţiat o hotărâre de consiliu şi am reuşit ca acest certificat să poată fi scos în 48 de ore. Mai sunt şi alte documente pe care oamenii le pot obţine în regim de urgenţă.
"Cred că o iniţiativă pentru comunitate, indiferent din partea cui vine, trebuie tratată cu respectul consilierilor"
- De ce aţi militat pentru ca bisericile din oraş să primească pământul aferent?
- Sunt consilier eparhial şi am remarcat că multe lăcaşuri de cult, unele dintre ele construite în secolele al XVIII-lea sau al XIX-lea, simboluri ale Brăilei, nu pot accesa fonduri pentru că nu aveau terenurile înscrise în cartea funciară. Iar terenurile nu se puteau înscrie, pentru că nu le aveau în proprietate. Vedeţi dumneavoastră, trăim vremuri complicate. Oamenii au nevoie de biserică, dar le vine tot mai greu să o susţină financiar. Autoritatea locală poate, însă, să facă ceva. Redarea terenurilor poate permite bisericilor să acceseze fonduri pentru reparaţii, pentru întreţinere.
- Demersul a fost susţinut şi de consilieri de la alte partide. Cum de i-aţi convins?
- Am fi fost cu toţii vinovaţi dacă am fi lăsat bisericile să se ruineze şi vă asigur că nimeni nu ne-ar fi iertat. Colegii mei din Consiliul Local au înţeles asta. Ştiţi, eu m-am bucurat de fiecare dată când colegii consilieri au pus interesul public deasupra orgoliilor. Aşa s-a întâmplat şi când am propus anul trecut, în plină criză, să susţinem firmele locale şi am iniţiat hotărârea prin care toţi cei care vroiau să îşi facă o terasă cu patru mese şi două umbrele să beneficieze de o chirie modică. Chiar cred că o iniţiativă pentru comunitate, indiferent din partea cui vine, trebuie tratată cu respectul consilierilor. De asta consider că e necesar contactul permanent cu oamenii, pentru a promova ceea ce îi doare pe ei cu adevărat, nu ceea ce credem noi că îi doare. Agenda noastră trebuie să coincidă cu a lor!
- Apropo de aceste întâlniri, ce reclamă cel mai des oamenii?
- Sărăcia e cea mai grea problemă a Brăilei. Şi locurile de muncă. E groaznic de trist să vezi că oamenii sunt nevoiţi să se debranşeze de la căldură şi apă caldă, să renunţe la minimum de confort, doar pentru că nişte inconştienţi le-au tăiat pensiile şi salariile. Datoriile acumulate la întreţinere vorbesc cel mai bine despre cât de adâncă e sărăcia! Din păcate, câinii vagabonzi şi mizeria sunt următoarele lucruri invocate de oameni. Şi eu sunt iubitor de animale, dar cred că turmele de câini care circulă prin oraş sunt un pericol permanent, în special pentru copii. Curăţenia oraşului e o altă dimensiune a sărăciei, pentru că asociaţiile de proprietari au încheiat contracte minime cu firmele de salubrizare. Maşinile de gunoi, în loc să vină de 2-3 ori pe săptămână, vin o singură dată, că mai mult nu-şi permit oamenii să plătească. Şi firmele de salubritate sunt într-o situaţie disperată, cu datorii uriaşe la stat, din cauza facturilor neîncasate de la populaţie.
- O ultimă curiozitate: funcţionează USL la Brăila? Există un conflict intern?
- Refuz să vă satisfac această curiozitate. Nu mi se pare fair-play să comentez prin intermediul presei orice eventuale dispute.
