Mergi la conţinutul principal

Oamenii ar putea să iasă din comă printr-o apăsare de buton

Un buton declanşator de "pornire-oprire", care poate activa sau dezactiva starea de conştienţă a oamenilor, a fost descoperit în creier de o echipă de cercetători din Statele Unite, care speră astfel să ajute pacienţii în stare vegetativă să îşi revină din comă.
Medicul Mohamad Koubeissi şi echipa sa de cercetători de la Universitatea George Washington au studiat o pacientă cu epilepsie şi au descoperit că impulsurile electrice aplicate într-o anume regiune a creierului au făcut pacienta "să adoarmă" în mai multe rânduri, potrivit dailymail.co.uk, citat de mediafax.ro.
Întreruperea stimulării creierului a scos ulterior pacienta din starea vegetativă, fără ca aceasta să îşi mai amintească nimic din ceea ce tocmai se întâmplase.
Descoperirea acestui buton declanşator, după cum se precizează în studiul publicat în revista New Scientist, s-ar putea dovedi extrem de utilă în anumite domenii ale medicinei, care studiază creierul şi ce anume se întâmplă la nivel cerebral în timpul intrării în comă.

Descoperire întâmplătoare

În testul clinic, cercetătorii au utilizat stimularea cerebrală cu frecvenţă joasă pentru a încerca să reducă intensitatea convulsiilor din timpul crizelor de epilepsie.
Mohamad Koubeissi, care a condus experimentul, a descoperit că stimularea cu frecvenţă joasă a redus convulsiile pacienţilor cu epilepsie în 92% dintre cazuri, fără afectarea memoriei.
"Este vorba despre un test clinic inovator, care îşi propune să identifice modalităţile de a reduce convulsiile pacienţilor cu epilepsie localizată în lobul temporal, care nu poate fi tratată cu mijloace medicale, expuşi riscului de declin al memoriei prin extirparea chirurgicală a lobului temporal", a spus Mohamad Koubeissi.
Cu toate acestea, când cercetătorii au aplicat impulsuri electrice cu frecvenţă înaltă, aceştia au descoperit efectul fascinant de "pornire - oprire".
Când cercetătorii au stimulat claustrul unei paciente în vârstă de 54 de ani, adică lama de substanţă nervoasă cenuşie din partea inferioară a creierului central, aceştia au descoperit că aceasta şi-a pierdut cunoştinţa.
În urma acestui proces, pacienta nu mai răspundea la comenzi şi se uita în gol, iar ritmul respiraţiei încetinise.
După ce stimularea claustrului a încetat, pacienta şi-a recăpătat cunoştinţa şi nu şi-a amintit nimic din ceea ce tocmai se întâmplase.
Timp de două zile, de fiecare dată când claustrul era stimulat, se întâmpla acelaşi lucru - iar un studiu complementar a confirmat că nu era vorba doar despre un efect secundar al convulsiei.
Acest lucru ar putea însemna că în cazul persoanelor captive în stări inferioare ale conştiinţei, cum ar fi persoanele în comă, regiunea claustrului ar putea fi stimulată pentru recăpătarea stării conştiente.

Ce îşi amintesc oamenii după trezirea din comă

Oamenii descriu adeseori amintiri, vise şi chiar viziuni bizare din perioada petrecută în stare de comă. Dar cât de mult se ştie, de fapt, despre ceea ce experimentează pacienţii şi despre cât de conştienţi sunt în acest timp?
Pentru a înţelege aceste aspecte, potrivit doctorului Alex Proekt, profesor asistent de anesteziologie la Weill Cornell Medical College din New York, mai întâi trebuie să ştim ce înseamnă să fii inconştient, relatează Business Insider.

Ce înseamnă să intri în comă

După ce o persoană suferă o traumă neurologică gravă, medicii nu pot irosi deloc timpul. Creierul se umflă în semn de reacţie la rană, extinzându-se uneori spre craniu sau blocând circulaţia oxigenului în anumite zone, ceea ce poate cauza o traumă craniană sau chiar moartea.
În unele cazuri, singura reacţie este pasul drastic de a intra într-o comă indusă. Încetarea sau limitarea activităţii cerebrale prin inducerea unei come reduce fluxul sangvin şi rata metabolică a creierului, ceea ce ajută la reducerea umflăturii. Acest lucru îi permite creierului să se odihnească şi îi oferă timp pentru a se recupera.
În ciuda numelui comun, o comă indusă diferă în mod radical de coma "tradiţională" cauzată de traumă, potrivit lui Proekt. Aducerea cuiva în comă în mod intenţionat poate fi comparată cu plasarea sub anestezie: persoana devine inconştientă, dar - şi acest lucru este de o importanţă crucială - medicii ştiu cum să o trezească.
Procesul de trezire din comă este complicat şi presupune o călătorie a minţii printr-o serie de stări diferite.

"Amintirea" a ceva ce nu a existat

În acelaşi timp, este mult mai des întâlnit cazul în care oamenii îşi amintesc lucruri care nu s-au întâmplat niciodată. E dificil să descrii experienţele mentale diferite pe care oamenii le au în timp ce sunt în comă. Unii pot avea vise, iar alţii halucinaţii.
În secţiunea de comentarii a unui articol din revista Scientific American despre come induse, internauţii au descris porţiuni pe care şi le amintesc din experienţă. Deşi lucrurile suţinute nu pot fi verificate, acestea ilustrează călătorii inedite pe care mintea le face când este inconştientă sau când trece prin procesul de trezire:
"A fost un coşmar continuu din care nu mă puteam trezi... Mi-a luat MULT mai mult timp să îmi revin din imaginile văzute în timpul comei decât din rănile fizice", a spus un utilizator cu numele Biconderopus.
O experienţă similară a fost descrisă de utilizatorul koko11: "În iulie 2009 am fost într-o comă indusă din cauza virusului H1N1 combinat cu boala Legionarilor, cauză din care corpul meu a intrat în şoc septic. Asemenea multora dintre voi, am experimentat coşmaruri care păreau incredibil de vivide şi detaliate. Mi-a luat câteva zile după ce m-am trezit ca să-mi dau seama că nu au fost reale. Pentru un timp nu am avut niciun fel de amintiri "reale" despre cum ajunsesem în spital, deşi mi se explicase. Anumite lucruri spuse de cei din jurul meu în timp ce eram în comă s-au incorporat de asemenea în coşmaruri, dar cu unele schimbări. Mi-a fost mai greu să trec de coşmaruri decât să îmi revin fizic."

De unde apar aceste viziuni stranii

Creierul poate interpreta în multe feluri ceea ce experimentează, iar oamenii reţin adesea explicaţia care li se pare cea mai logică sau convenabilă. Medicii şi oamenii de ştiinţă nu cunosc exact ceea ce îi face pe pacienţi să ajungă în stări care le provoacă aceste viziuni, coşmaruri şi, în cazuri mai rare, amintiri.
Potrivit lui Proekt, acestea ar fi, cel mai probabil, consecinţe ale felului în care creierul nostru încearcă să clarifice sau codifice reprezentări ale unei lumi abia simţite.
Un alt doctor, Michael J. Souter, profesor de anesteziologie şi chirurgie neurologică la Universitatea din Washington, Seattle, ia în calcul ipoteza că oamenii ar putea experimenta aceste "coşmaruri vivide" şi "halucinaţii deranjante" întrucât creierul încearcă să atribuie un sens sunetelor din jur.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro