Competitia incheiata simbata a reusit sa rupa mai multe bariere si tabuuri, care ne-au impiedicat atita timp sa ne privim cu ochii nostri, si nu prin gura altora. Ne lipseste certitudinea ca realizarea acestui top indeplineste cerintele unei cercetari sociologice, ale unui sondaj de opinie, dar mintea si inima fiecaruia dintre noi confirma rezultatele. Ce arata acestea? Stefan cel Mare si Carol I in fruntea clasamentului demonstreaza, in primul rind, ca nationalismul nu ne-a parasit si ca sintem insa departe de visul Romaniei Mari - pe care, e drept, l-am atins cindva, dar nu ne-a fost dat sa-l pastram. Asta vrea sa insemne, de altfel, si prezenta lui Mihai Viteazu, a lui Ion Antonescu si a lui Alexandru Ioan Cuza pe pozitii fruntase - 4, 6 respectiv 8. Cultura este reprezentata, greu de spus daca in mai mica masura - pentru ca, practic, nu e deloc usor de comparat marii romani intre ei, de Mihai Eminescu (locul 3), Mircea Eliade (7) si Constantin Brancusi (9). E aproape uimitor ca, dincolo de pseudosuccesul stirilor de la ora 5, de becali, de baroni si de manele, descoperim ca sintem atit de insetati sau, cel putin, recunoscatori culturii. Locul 5 ocupat de necunoscutul Richard Wurmbrand ne arata ca mai avem de invatat lucruri pe care aproape ca le-am uitat, asa cum am uitat ca avem si niste datorii istorice, morale in primul rind, de platit. Nadia Comaneci incheie topul celor zece, dar, asa cum s-a spus, ea ramine prima, cea mai mare romanca.
Proiectul derulat de Televiziunea Nationala nu se incheie aici. El a coborit de pe ecrane in viata noastra - care bate filmul, nu-i asa ? - si va continua sa genereze discutii mult timp de acum incolo. Descoperindu-i, printr-un joc, pe cei mai mari romani, ne regasim de fapt pe noi insine si acesta este, poate, adevaratul rezultat care conteaza.