Sâmbătă, directoarea Centrului de Creaţie din subordinea Consiliului Judeţean Brăila, Maria Puşcaciu, a trăit o zi plină de emoţie, alături de fiul său şi aleasa lui. Mihai Puşcaciu şi iubita sa Simona Ardelean au spus "da" unei vieţi alături unul de celălalt. Ei au fost conduşi spre altar de naşii Gabriel şi Luminiţa Negoescu, cununia religioasă desfăşurându-se la Biserica "Adormirea Maicii Domnului", de pe Bulevardul Al.I. Cuza.
Seara, cei care au dorit să petreacă alături de proaspeţii însurăţei, au fost aşteptaţi la restaurantul "Continental". Mireasa a strălucit într-o rochie clasică, cu corset, iar mirele a completat-o într-un costum de asemenea clasic, negru. Aşa cum era de aşteptat, în afară de rude şi prieteni, la nuntă au venit şi colegi de serviciu ai mirilor, ai socrilor şi ai naşilor. Am remarcat-o printre invitaţi pe directoarea Direcţiei Juridice din CJ Brăila, Anca Loi, împreună cu soţul, dar şi pe alţi câţiva directori adjuncţi, consilieri şi inspectori din cadrul CJ şi al Primăriei. Surpriza serii a fost însă apariţia, în jurul orei 24.00, a primarului Aurel Simionescu, care, alături de soţia sa, i-a felicitat pe tinerii căsătoriţi şi le-a urat să aibă parte de sănătate, fericire şi dragoste. Edilul-şef a stat aproximativ o oră, timp în care şi-a invitat, romantic, soţia la dans, apoi a plecat, motivând că mai are încă o nuntă la care trebuie să fie prezent, în aceeaşi noapte. Nuntaşii s-au delectat cu preparate tradiţionale, stropite, aşa cum se cuvine vara, de vin rece ca gheaţa şi au dansat până în zori, ignorând zăpuşeala nopţii fierbinţi de iunie.
"Este o surpriză plăcută să văd că aceste obiceiuri se mai păstrează"
Ineditul nunţii a fost acela că printre invitaţi s-a aflat şi o echipă de cercetători etnografi din Republica Moldova şi România, venită special pentru a observa modul în care tradiţiile legate de nuntă se conservă şi evoluează în zona noastră. Dr. Vasile Chiseliţă, dr. Victor Ghilaş, ambii de la Institutul Patrimoniul Cultural Chişinău, Mariana Cocieru, de la Institutul de Filologie Chişinău şi dr. Constantin Secară, de la Institutul de Etnografie şi Folclor "C. Brăiloiu", Bucureşti, s-au amestecat printre nuntaşi, au filmat şi au fotografiat, toată noaptea, tradiţionalele momente ale nunţii. Cercetătorii ştiinţifici din Republica Moldova au participat pentru prima dată la o nuntă în România. Nunta românească i-a surprins în mod plăcut. "Este o nuntă foarte frumoasă şi foarte bine organizată. Formaţia este una de profesionişti, sunt dotaţi cu repertoriu bogat iar lumea este foarte binevoitoare, foarte veselă, dispusă a petrece şi a participa activ la toate obiceiurile", a punctat dr. Vasile Chiseliţă. La rândul său, dr. Constantin Secară a spus: "Pentru mine este o surpriză plăcută să văd că aceste obiceiuri se mai păstrează încă în mediul urban, pentru că, spre exemplu, în Bucureşti, nu se mai păstrează sau se păstrează într-o proporţie foarte mică. Am fost plăcut surpins să văd conservarea anumitor tradiţii. Pe de altă parte, aceste tradiţii am observat că se împletesc foarte bine cu aspectele moderne. Intenţionăm să extindem cercetarea în zona urbană pentru a vedea ce se întâmplă şi în alte centre".
Vizita cercetătorilor în Brăila s-a datorat unui acord de cooperare ştiinţifică încheiat, în anul 2008, între Academia de Ştiinţe a Moldovei - Institutul Patrimoniul Cultural şi Academia Română - Institul de Filologie şi Institutul de Etnografie şi Folclor "C-tin Brăiloiu". Acordul de cooperare ştiinţifică s-a făcut în baza proiectului "Procese de modernizare a patrimoniului cultural imaterial din România şi Republica Moldova. Fenomenul folclorismului şi creaţia tradiţională muzicală şi literară". "Acest proiect se derulează pe parcursul a trei ani, începând din 2008. Ne-am propus ca în cadrul acestui proiect să facem un schimb de experienţă în cercetarea de teren în Republica Moldova şi, respectiv România. Anul trecut, colegii noştri au avut o cercetare de teren într-un sat din Chişinău. Acolo au filmat fenomene ale culturii tradiţionale din modernitate, şi în special obiceiurile de nuntă, în felul în care ele evoluează la etapa actuală. Acum suntem, cu acelaşi scop, în vizită, în oraşul Brăila şi în satele din apropiere. Am fost şi la Gropeni, unde am documenat repertoriul de nuntă, iar astăzi suntem la o nuntă în oraş, pentru a documenta modul în care tradiţiile culturale ce ţin de obiceiurile nunţii se conservă şi evoluează la etapa actuală în societatea aşa-zisă de tranziţie", ne-a explicat dr. Vasile Chiseliţă.
În urma documentării realizate în diferite zone, cercetătorii şi-au propus să realizeze studii comparative ale folclorului muzical şi literar, ale obiceiurilor tradiţionale şi ale aspectelor etnografice asupra modului în care elementele de cultură tradiţională au perpetuat, s-au asimilat şi s-au adaptat societăţii actuale. De asemenea, la finele ciclului de trei ani, ei vor să organizeze manifestări ştiinţifice, să elaboreze CD-uri şi lucrări teoretice pe tema proiectului.
"Mi s-a părut foarte interesant obiceiul furatului miresei"
În ceea ce priveşte tradiţiile noastre, cercetătorii au fost impresionaţi de modul în care se derulează bărbieritul mirelui, celei trei hore, închinatul betelii şi furatul miresei. "În Basarabia şi Bucovina, la luarea miresei, se cântă melodii şi cântece speciale, doine, se plânge chiar, pe când aici sunt niste hore mai lente. Eu pot să spun că sunt plăcut surprins în ceea ce priveşte stare anumitor elemente, obiceiuri în cadrul urban, în special din repertoriul tradiţional, cele trei hore, închinatul betelii, bărbieritul ginerelui. Mi s-a părut foarte interesant obiceiul furatului miresei. Se practică şi în Basarabia şi Bucovina, însă în multe cazuri, acest obicei s-a redus. Anturajul urban impune anumite cadre şi anumite orientări spre modern", a spus dr. Vasile Chiseliţă.
Dacă la noi, de ceva vreme, s-a renunţat la punerea florilor în piept nuntaşilor, în Republica Moldova, această tradiţie diferă de la zonă la zonă, însă se mai respectă. "Florile în piept la nuntaşi diferă de la zonă la zonă. În unele zone se pun flori şi în stânga şi în dreapta, în alte zone se pun flori care au nişte panglici foarte lungi, iar în alte zone au panglici scurte", a constat dr. Vasile Chiseliţă.
Cercetătorii au găsit elemente comune în ceea ce priveşte nunţile, între tradiţia brăileană şi cea din Giurgiuleşti, Kahul. "La Giurgiuleşti Kahul, am remarcat foarte multe similitudini cu aceste obiceiuri de la Brăila, dar unele lipsesc. Şi acolo se face hora de trei ori, dar este o horă mare în care se fac trei, patru cercuri concentrice. În schimb, este obiceiul bărbieritului, al voalului. În fond, structura de bază a nunţii se află într-o mare similitudine, însă ordinea şi modul în care se petrec aceste rituri diferă.
