Aniversarea a 25 de ani de la finalizarea reabilitarii unei prime parti a Teatrului "Maria Filotti" a fost un prilej pentru cei care au contribuit la realizarea acestui lucru sa-si aminteasca momentele frumoase din anii '80. In 1983, s-a inaugurat sala mare cu spectacolul istoric "Despot ieraclidul", dupa o "tacere" de sapte ani. "Am considerat ca este un moment important si ca nu este bine sa se uite ce s-a facut cindva cu foarte mult interes, mai ales ca acum nu mai vad sa existe acelasi entuziasm pentru teatru. Atunci s-a muncit fara ca nimeni sa se uite la ceas, sa vada cind se termina programul sau sa se ceara ore suplimentare. Dupa 25 de ani sint multe de refacut si am dori ca autoritatile sa studieze cu atentie elementele care tin de functionalitatea teatrului", a spus directorul teatrului, Veronica Dobrin. La intilnirea de marti au fost invitati actorii care au jucat in piesa istorica "Despot ieraclidul", regizorul Constantin Codrescu si constructorii care au reabilitat edificiul, insa nefiind in Braila, nu au putut onora invitatia si au promis ca vor veni, totusi, de Ziua Internationala a Teatrului, pe 27 martie. Stefan Ilies, prim-vicepresedinte al Consiliului Popular de atunci a spus ca pe artisti a ajuns sa-i considere prieteni si ca a fost nevoit sa rezolve lucruri care pareau imposibile. "A fost greu, pentru ca si atunci erau probleme cu banii pentru cultura, insa dupa 25 de ani pot sa spun ca a fost o realizare deosebita, sint mindru ca am reusit sa refacem aceasta institutie culturala", a spus Stefan Ilies. Sefa santierului de atunci, Elena Bazar, coordonatorul din partea Consiliului Judetean, a stat timp de opt ani cu ochii pe lucrarile care s-au executat si a urmarit cum s-a reparat fiecare centimetru patrat. "Sint surprinsa ca s-a gindit cineva la aceasta sarbatoare, ca cineva a apreciat daruirea, sufletul pus atunci in lucrari. Constructorul, Intreprinderea de Conctructii Montaj Braila, Concivia de acum, a fost mai mult decit exceptional", a povestit Elena Bazar. Ea a mai amintit doua episoade de atunci care au emotionat-o. La subsolul teatrului existau zeci de tone de moloz si acestea au fost carate din teatru si de catre actori, in frunte cu directorul de atunci, Constantin Codrescu. "Am simtit ca mi se taie respiratia. Ma gindeam ca nu vom reusi sa punem totul la loc si chiar am discutat cu domnul inginer Sisman, care a marturisit ca si el are o indoiala, dar pina la urma totul a iesit foarte bine", a mai povestit Elena Bazar. Despre dificultatile realizarii unei lucrari pentru care nu erau nici planuri, a vorbit maistrul Teodor Gurgu, iar maistrul Doru Gheorghita a spus ca este pacat sa se dea atitia bani celor care au revendicat Casa Berechet, pentru ca el a lucrat atunci si stie ca s-a darimat 90% din ce exista. O simpla expertiza tehnica ar demonstra acest lucru, pentru ca pe vremea cind s-a ridicat Casa Berechet nu exista beton. De aceste amanunte s-a aratat interesat si consilierul local prezent, Carmen Ionescu, care a precizat ca trebuie sa se tina cont si cum era cladirea atunci cind a intrat in reabilitare, pentru a se stabili un pret corect. Au fost amintiti si artisii care au contribuit la transformarea teatrului. Directorul institutiei, Veronica Dobrin, a amintit citeva dintre lucrurile foarte importante care ar mai fi de facut: schimbarea instalatiilor de incalzire si de avertizare si stins incendii, care sint foarte vechi si din cauza carora oricind se poate intimpla o nenorocire si ca usile au ramas cu desenul in creion, facut de artistul Virgil Mihaescu. "Repet ceea ce am mai spus in urma cu citeva zile, daca in anii '80 s-au gasit solutii pentru a se investi in cultura, cred ca si acum se vor gasi solutii". La finalul manifestarii, invitatii au urmarit filmul "Noul teatru vechi", realizat in studioul Al. Sahia.
