* USR-istul Nicușor Ciocan și-a preluat, joi, fotoliul de prefect al Județului Brăila și, deși a precizat că nu dorește să facă politică din această poziție, nu a ratat ocazia de a critica Primăria și Consiliul Județean pentru gradul redus de absorbție a fondurilor europene * Ciocan, care a lucrat la ADR Brăila, a afirmat că lucrurile s-ar bloca la Direcția de Strategii a Primăriei * în replică primarul Marian Dragomir a ținut să sublinieze că noul prefect nu știe ce vorbește, cu precizarea că Municipiul Brăila are supracontractare pe fonduri europene, iar întârzierile din trecut s-au datorat modificărilor ghidurilor de finanțare
Noul prefect al Județului Brăila, USR-istul Nicușor Ciocan, și-a preluat mandatul pe 4 martie și la prima întâlnire cu presa a lansat un atac voalat la adresa administrației județene și municipale. Chiar dacă, în prima sa conferință de presă, Ciocan a vorbit despre faptul că nu dorește să facă politică din poziția pe care o ocupă, acesta nu a omis să amintească faptul că președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, l-a atacat public dinainte de a ajunge pe fotoliul de prefect. USR-istul a precizat că nu dorește să intre în acest joc și a punctat că va veghea doar la respectarea legilor de către consiliile locale și cel județean. Totuși, Ciocan a ținut să precizeze că a intrat în politică din dorința de a schimba ceva în Brăila, astfel că are de gând să profite de moment și să încerce să impulsioneze lucrurile privind anumite aspecte administrative care din punctul său de vedere nu funcționează cum ar trebui. Ciocan a amintit gradul redus de absorbție al fondurilor europene pentru județul și municipiul Brăila, din postura de specialist, angajat la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) până de curând. Noul prefect a făcut astfel un atac voalat la administrația PSD, indicând chiar că lucrurile privind absorbția de fonduri europene la Brăila s-ar bloca la Direcția de Strategii a Primăriei, condusă de Iuliana Neagu.
”În calitate de prefect, eu consider că mă pot implica în a sprijini toate autoritățile locale să acceseze fonduri europene. Pentru că asta este și specializarea mea. Vă spun sincer, sunt foarte frustrat. De-a lungul timpului am tot verificat și validat cheltuieli și am constatat că sunt foarte-foarte puține proiecte depuse, nu de privații din Brăila – pentru că ăsta este nivelul, nu poți să obligi un privat să aplice proiecte, neavând acces la finanțe poate -, dar din partea autorităților publice. Acestea pot depune. Și au avut o grămadă de situații și posibilități de a depune proiecte pentru a dezvolta. Ai noștri conducători ai urbei au ales să dezvolte Brăila cu banii primăriei, nu cu bani europeni. Așa sunt cele mai multe investiții care s-au făcut. Și cele care s-au făcut prin fonduri europene, au avut niște corecții. Îmi aduc aminte că Bulevardul Dorobanților a avut o corecție de 7 milioane de euro sau ceva de genul acesta. Foarte mari corecții! Inclusiv în momentul de față. Bine, nu am cum să vă dau informații pentru că sunt oarecum confidențiale la ADR, dar sunt ceva proiecte depuse, dar foarte puține, față de ce posibilități ar fi”, a declarat Ciocan.
Noul prefect al Brăilei a dorit să dea ca exemplu momentul în care, acum doi ani, a existat un apel pe fonduri europene pentru Smart City, la care Primăria Brăila nu s-a înscris, deși Clujul a avut vreo 27 de proiecte. Ulterior, potrivit lui Ciocan, primarul a anunțat că are un proiect de sistematizare a orașului cu camere de supraveghere.
”Ar fi putut fi depus pe acel apel de proiect. Efectiv, 2% plătea din acea investiție. La noi, tot ce s-a făcut, s-a făcut cu banii noștri. M-ați întrebat ce vreau să fac. Exact asta vreau să fac! Eu nu atac primarul, eu atac faptul că instituția și direcția din Primăria Municipiului Brăila nu depune proiecte. Am avut o discuție pe această temă și cu directorul Agenției de Dezvoltare Regională (n.r. – Luminița Mihailov). Nu a vrut să apară într-o conferință de presă, nu a vrut să își asume public, dar o mare parte din vina neaccesării cu siguranță este a acelei direcții din cadrul Primăriei, care nu vrea să își asume anumite chestiuni. Da, mă refer la Direcția de Strategii. (...) Voi avea o discuție cu conducerea Primăriei și cu conducerea direcției respective și vom vedea de fapt care sunt problemele. Chiar există o problemă acolo. Nu am aflat-o dintr-o singură parte, ci din mai multe părți. Sunt probleme de comunicare. Nu știu ce fel de probleme sunt, dar clar există o problemă acolo”, a mai adăugat Ciocan.
De altfel, noul prefect a criticat și lipsa activității Asociației Centrul de Informare și Documentare pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă (CID) din Stațiunea Lacu Sărat, condus de PSD-istul Răzvan Popescu (consilier municipal). Ciocan a precizat că nu își aduce aminte când a văzut ultimul proiect al Asociației pe fonduri europene.
”Am verificat acum patru ani la Brăila un proiect implementat de Asociația CID. Atunci implementau un proiect pe fostul POSDRU. De atunci eu, sincer, nu mai știu alte proiecte implementate de acea instituție. Din ce am văzut acolo, nu știu, mi se pare chiar foarte trasă de păr funcționarea acesteia. Mai ales că am văzut că s-a și prelungit recent darea în folosință gratuită a sediului de acolo. Validată în Consiliul Județean. Într-adevăr, acolo ar trebui date niște atribuții pe zona asta. Nu știu exact ce schemă de personal au. Nu este în sarcina noastră, este în subordinea Primăriei (n.r. - Consiliului Județean). Ei vor trebui să vină cu propuneri de genul acesta pentru a performa cumva în zona aceasta” a mai spus prefectul.
Dragomir face dovada că Primăria are proiecte pe fonduri europene
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” ca urmare a acestei intervenții a prefectului, primarul Marian Dragomir nu a dorit să comenteze prea mult declarațiile lui Ciocan. Acesta ne-a pus la dispoziție o listă cu o serie de proiecte realizate prin fonduri europene, aflate în diferite stadii de implementare. Primarul nu a comentat în vreun fel acuzațiile cum că lucrurile s-ar bloca la Direcția de Strategii, însă a dorit să puncteze că întârzierile care au apărut au avut ca primă cauză faptul că multe dintre ghidurile de finanțare unde Primăria depusese proiecte s-au schimbat. Astfel că lucrurile au trebuit remediate. Situații care, după cum subliniază edilul-șef s-au rezolvat cu celeritate la nivelul CLM (modificări aprobate în maxim două luni), însă au înregistrat alte întârzieri până la ok-ul final de la nivel guvernamental.
”Dacă vă aduceți aminte, în campania electorală am pus la dispoziția presei un material legat de toate fondurile europene atrase. Între timp situația a fost actualizată de câteva ori, dar lucrurile s-au mișcat. Oricum, Primăria Municipiului Brăila are supracontractare pe fonduri europene. Deci noi am semnat contracte de finanțare pe sume mai mari decât cele acordate Primăriei Municipiului Brăila. Așa că informațiile respective nu sunt reale. Cele mai mari întârzieri s-au datorat faptului că ghidurile de finanțare au fost schimbate de foarte multe ori, iar cel mai lung termen de finanțare de la minister a fost de un an și cinci luni din momentul depunerii documentației complete”, a declarat Dragomir.
Cât despre exemplul privind realizarea Brăila Smart City pe fonduri europene, primarul a precizat că, la momentul invocat de actualul prefect, orașele care au aplicat au făcut-o pentru a monta iluminat cu led, ceea ce municipiul deja avea.
Potrivit documentului transmis de edilul-șef, totalul sumei atrase de Primăria Municipiului Brăila, este de 92.076,170 euro, la care se adaugă încă 286.584,909 euro pe POIM (proiecte în parteneriat cu CJ și alte primării din județ). Cu alte cuvinte, un total de 378.661.079 euro. Ca un exemplu, primarul a amintit că pe Axa 4.1. POR – Mobilitate, Transport suma alocată a fost de 30.900.879,98 euro iar suma contractată 71.769,545 euro (232,25% - sume atrase).
