CUP Dunărea a dat-o din nou în bară cu licitaţia pentru reţeaua de conducte de termoficare: pentru a doua oară, la procedură nu s-a arătat nici un ofertant interesat să cumpere. Asta, deşi preţul fusese ajustat după prima ratare cu circa 200.000 lei în minus, ajungându-se, la încercarea din 26 martie, la puţin peste 7 milioane lei fără TVA. Cel mai probabil, urmează o a treia licitaţie, evident cu revizuirea preţului de pornire.
Rămâne totuşi întrebarea de ce oare ocolesc firmele de recuperări fier vechi această licitaţie, raportat la succesul lichidatorului fostei fabrici de căldură în vânzarea bucăţii de magistrală de la centrala termică până la intrarea în Chiscani? Cumva potenţialii ofertanţi au ajuns la concluzia că, în realitate, cantitatea estimată a fi obţinută din dezmembarea conductelor aeriene este mult mai mică din cauză că hoţii le-au luat-o înainte cu valorificarea? Sau poate o fi de vină interesul conducerii CUP Dunărea de a supraevalua conductele în dorinţa de a acoperi prejudiciile generate de furturile de fier vechi, care, de altfel, îi sunt imputabile ca entitate desemnată printr-o hotărâre de Consiliu Local Municipal să administreze bunurile provenind de la defunctul sistem de termoficare al oraşului?
Explicaţia identificată de primarul municipiului, Aurel Simionescu, este aceea că la mijloc este doar jocul economic al potenţialilor recuperatori, în dorinţa de a obţine un preţ cât mai mic. "Probabil potenţialii cumpărători consideră că preţul cerut este mare în raport cu efortul presupus de dezasamblarea şi ecologizarea traseelor de conducte. Urmează o revizuire a preţului de pornire cu procentul specificat de legislaţie, iar dacă nici aşa nu vor fi cumpărători se va organiza din nou, şi tot aşa până când se va vinde. Mai este totuşi un aspect: este posibil ca, la momentul la care ei se hotărăsc să cumpere, să vină şi alţii interesaţi şi să se liciteze până când preţul final va fi mai mare decât cel propus acum. Se poate întâmpla şi asta", s-a arătat optimist sursa citată.
Teama păzeşte bostana
Oricum ar sta lucrurile, rămâne cert: fiecare întârziere în vânzarea reţelei de conducte înseamnă un răgaz în plus, tradus direct în bani, pentru "termitele de fier vechi" la cheremul cărora se află în continuare magistrala de termoficare (ce-a mai rămas din ea). Iar problema este că hoţii devin din ce în ce mai curajoşi şi nu va trece mult până când se vor prinde că, de fapt, sunt goale şi conductele din oraş, teamă care, cel mai probabil, i-a reţinut până acum să atace şi în municipiu. De fapt, această teamă a fost aproape singurul paznic, ca să zicem aşa, al reţelei de conducte, dat fiind faptul că reprezentanţii conducerii CUP Dunărea, mai precis directorul general, Mihail Chiriţă, a recunoscut că nu are nici un interes să asigure paza bunurilor ce compun sistemul de termoficare al oraşului. Bunuri pe care municipalitatea i le-a încredinţat în administrare cu scopul valorificării. "Nu am preluat. De ce să preiau, să o păzim noi? Avem Poliţie, avem Jandarmerie, avem Poliţie Locală. Chiar CUP Dunărea trebuie să stea să le păzească?", declara pe final de 2014 Mihail Chiriţă, chestionat pe această temă în cadrul unei conferinţe de presă.
Povestea transferului bunurilor publice ale municipiului pe care le-a exploatat CET Brăila, ca operator de termoficare, a început în ianuarie 2014 când printr-o hotărâre de CLM mini-Parlamentul local a aprobat "încetarea dreptului de concesiune al SC CET SA Brăila asupra bunului «Magistrală», parte integrantă din reţeaua de termoficare urbană, şi trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Brăila şi în administrarea SC CUP Dunărea SA în vederea casării şi valorificării". În următoarea şedinţă, din luna februarie, prin HCLM 61/2014 s-a dispus măsură similară şi în cazul celor 58 de puncte termice şi a 12 centralele termice din oraş. Reţeaua de conducte are o valoare de inventar de circa 175 milioane lei, la care se adaugă încă alte câteva sute de milioane şi pentru punctele şi centralele termice cu instalaţiile aferente, reabilitate şi modernizate pe bani publici. Banii obţinuţi din vânzarea tuturor acestor bunuri ar urma să intre în visteria publică a municipiului.
