Criza financiara declansata in Statele Unite, extinsa cu rapiditate in toate tarile europene, nu avea cum sa nu se propage si la noi. In timp ce la Cluj au fost deja anuntate inchideri de capacitati de productie si disponibilizari de personal, iar la Pitesti, Dacia-Renault a anuntat intreruperea productiei pentru citeva zile, in economia braileana tzunami-ul i-a lovit in primul rind pe fermieri si pe exportatori.
Cauza si efect
De unde vine aceasta criza, cine a produs-o si cum ne afecteaza sau ne va afecta pe noi? Sint intrebari firesti, pe care oricare dintre noi si le pune de ceva vreme, in conditiile in care orice stire dintr-un buletin informativ include cuvintul "criza".
Pe scurt, criza actuala isi are originile peste Ocean. Acolo, de o buna bucata de vreme, persoane fara locuri de munca, fara venituri sau alte active care sa le asigure o anume bonitate, au beneficiat de credite ipotecare sub-prime (credite cu un risc ridicat de nerambursare) ale caror rate nu le-au mai putut plati.
In conditii normale, faptul ca o banca isi exercita dreptul la ipoteca nu este o chestiune anormala. Problema a fost ca aceste credite sub-prime au reprezentat, la jumatatea anului trecut, aproape un sfert din totalul creditelor ipotecare din Statele Unite.
Ce se va intimpla la noi
Pentru moment, tara noastra a scapat de pierderi in sistemul bancar, care pare sa functioneze normal. Si asta gratie mai cu seama Bancii Nationale, prin reglementarile draconice impuse bancilor comerciale.
Ce ne facem insa cu economia reala? Ea nu prea are cum sa scape. Recesiunea de pe pietele SUA si Europa Occidentala nu are cum sa nu se repercuteze asupra noastra, in conditiile in care mai mult de 70% din exportul tarii noastre se adreseaza acestor piete.
Mai mult decit atit, obtinerea de imprumuturi pentru dezvoltare va fi mult mai grea si implicit mai costisitoare. Prin urmare, investitii planificate se vor face mai tirziu sau vor fi mai mici. Sau nu se vor face deloc.
Prof. univ. dr. Doru Tsaganea, profesor asociat la Metropolitan College of New York, spune ca in primul rind criza afecteaza prin relatia dolar-euro. "Este aproape imposibil de prevazut ce se va intimpla nu peste doua saptamini, ci miine, poimiine. De la o zi la alta sint schimbari neprevazute. Iar acestea sint simptome clare si clasice de criza. Deci, in momentul in care se inregistreaza fluctuatii majore de la o zi la alta, asta inseamna situatie de criza.
Daca dolarul scade, Europa, implicit Romania, va avea o problema in relatia cu SUA, in sensul ca produsele lor pe piata americana se vor scumpi. Chestiunea asta este foarte importanta pentru Europa, care este un exportator de produse industriale de tehnologie medie sau superioara. Deci, pe de-o parte se va simti criza in relatia euro-dolar. Iar leul, prin natura lui, este legat de euro. In plus, cea mai mare parte a romanilor care lucreaza in strainatate, lucreaza in companii din Uniunea Europeana. Deci, daca se schimba cursul leului fata de euro ca urmare strict a relatiei dintre euro si dolar, chestiunea asta se va reliefa in chestiunea banilor care vin in tara, in puterea de cumparare. Daca, spre exemplu, produsele europene devin mai scumpe, apare un alt lucru. Este probabil ca economia europeana sa sufere un proces de restringere, ceea ce intotdeauna cauzeaza o crestere a somajului. Cine sint primii care isi pierd job-urile? Cei veniti sa lucreze in strainatate", explica Doru Tsaganea.
Reducerea activitatii in constructii, de pilda, va afecta direct veniturile romanilor angajati pe diferitele santiere din Europa. Efectul? Diminuarea trimiterilor de bani catre Romania - bani care acopereau in buna parte deficitul de cont curent.
Turbulente nesemnificative pentru piata imobiliara braileana
Pina la revenirea compatriotilor nostri plecati la munca peste hotare, sa vedem cum se repercuteaza criza in economia braileana.
Desi domeniul tranzactiilor imobiliare din Romania este puternic atins de criza economica declansata de criza sub-primelor din Statele Unite, acest lucru nu pare sa afecteze prea mult piata locala. Prea putin dezvoltata comparativ cu punctele de maxim interes investitional din tara, piata imobiliara braileana este calma, aproape imuna la socul care in alte zone a produs ravagii.
"In opinia mea, putem vorbi de efecte negative ale crizei in mod deosebit pentru orasele mari ale Romaniei, cum ar fi Bucuresti, Timisoara, Cluj, Constanta, unde piata imobiliara a avut, in ultimii ani, un avint deosebit, caracterizat chiar ca o “explozie”, ce s-a reflectat indeosebi in preturile practicate. Intre aceste orase si Braila exista o deosebire fundamentala. In Braila nu s-a construit absolut nimic, de la revolutie incoace (exceptind blocurile tip ANL, cu regim special, subventionate de stat), pe cind in celelalte orase a existat o adevarata febra a constructiilor, cartiere de blocuri si de vile, birouri si spatii comerciale rasarind ca ciupercile dupa ploaie. Puterea economica a acestor orase mari, sustinuta de o activitate economico-industriala in plin avint, a facut din ele tinte deosebit de atractive pentru dezvoltatorii imobiliari, care, in multe cazuri, in speranta unor cistiguri fabuloase, au “umflat” preturile finale de vinzare. Acum, din cauza recesiunii mondiale, puterea economica diminuindu-se, acesti dezvoltatori sint in pozitia de a fi finantat niste proiecte ce brusc nu mai au aceeasi cautare ca acum un an. Din pacate, creditele luate de acestia pentru constructii trebuie rambursate, ori un ritm extrem de lent al vinzarilor la preturile mari promovate de ei, ii pot aduce in stare de faliment. In acest caz, exista o singura solutie: scaderea preturilor si vinzarea chiar fara profit, sperind macar la acoperirea cheltuielilor!", avertizeaza Cristian Teodor, administratorul agentiei imobiliare "Cristian".
Teodor considera ca, in Braila, aceasta tendinta speculativa in piata imobiliara este aproape zero si ca preturile au fost, intotdeauna, dictate de cerere si oferta, neexistind practic umflari artificiale ale preturilor. "Acest lucru este sansa noastra ca, in momentul de fata, sa nu asistam la o prabusire a pietei. O piata decenta, cu preturi modeste, guvernata de mecanismele normale ale cererii si ofertei - aceasta este definitia pietei imobiliare brailene. Desi aceasta normalitate a aparut ca un handicap fata de zonele enumerate mai sus, speram ca, acum, sa fie atuul nostru de a merge mai departe fara tulburari majore", spune Cristian Teodor.
El nu neaga insa faptul ca un mic seism a scuturat deja piata braileana, anul acesta fiind primul an cind "cresterea de toamna" a preturilor imobilelor a fost zero. "Cu toate acestea, desi incetinita, piata braileana functioneaza, tranzactii imobiliare efectuindu-se neincetat. Motivul principal al acestei incetiniri este inasprirea conditiilor de creditare pentru populatie si nicidecum caderea unor colosi afectati de criza mondiala. Un alt motiv ar fi starea de panica indusa cu sau fara voie populatiei. Din experienta anilor trecuti, cind s-a mai trecut prin astfel de momente de deruta, pot afirma cu tarie ca populatia este extrem de influentabila, si orice manifestare ce iese din cotidian aduce o reactie de retragere “pina la limpeziarea apelor”", a mai spus Cristian Teodor.
Sectorul confectiilor va avea de suferit
In piete precum Spania, Italia, in general in Europa Occidentala, criza se resimte acut, in primul rind, in industria confectiilor. Scaderea consumului a lovit cu predilectie in aceasta piata si, incet dar sigur, acest lucru se rasfringe si asupra firmelor noastre de profil, care vor fi nevoite sa inchida o serie de capacitati de productie sau, cel putin, sa stagneze o serie de comenzi.
"In urma cu doua saptamini, eram in strainatate. La toate buletinele de stiri auzeam aceeasi intrebare: la ce vom renunta? La consum, bineinteles. La ce fel de consum? De imbracaminte, in primul rind. Acesta va scadea, desigur. Vrem, nu vrem, sint deja manifestari, sint prudente ale retailerilor, ale firmelor. Nimeni nu vrea sa produca pe stoc, nimeni nu vrea sa piarda. Atunci, automat, au loc stagnari ale unor comenzi... mai ales ca noi, in industria confectiilor, lucram sezonier. Este firesc, e teoria ciclurilor economice. Depindem de consum si a ignora acest fapt, tu ca producator de confectii, este o utopie", opineaza Anica Nisioi, managerul societatii "Braiconf".
Nisioi crede ca vor fi mai putin "stresati" de aceste lucruri cei care produc in mod deosebit pentru marile branduri. Pentru ca oamenii consumatori ai acestor branduri nu vor avea atit de mult de suferit. Consumul va ramine constant pe acest segment, desi anterior acest segment mai era atacat si de oameni cu venituri medii.
"Ne afecteaza si ne va afecta aceasta situatie, de ce sa ne ascundem dupa degete si sa spunem ca sintem puternici si ca nimeni nu va avea de suferit? Probabil ca in tara se vor inchide niste unitati. De ce? Pentru ca dupa exodul China, a urmat exodul Tunisia. De aproape un an, in voga este exodul Tunisia: toata lumea pleaca acolo. Tunisia este sufocata de capacitati de productie si de comenzi", a conchis Anica Nisioi.
Ca sa scape de efectele crizei, Promex se orienteaza catre pietele adiacente petrolului si gazelor naturale
Pentru uzina braileana "Promex" criza repercuteaza la capitolul contractari de comenzi. Potrivit informatiilor prezentate de conducerea companiei, portofoliul de comenzi pentru 2009 este destul de "subtire" si se fac eforturi manageriale sustinute in identificarea de solutii pentru acoperirea prin comenzi ferme a frontului de lucru aferent anului viitor pentru cei peste 1.000 de salariati ai uzinei. Nu a ajuns cutitul la os, asa cum da asigurari conducerea unitatii, dar nu-si asuma nimeni riscul de a sta impasibil in speranta ca problemele se vor rezolva de la sine. "Avem ceva probleme din cauza crizei economice mondiale, intrucit aproape intreaga productie realizata de firma este destinata exportului. De exemplu, la acest moment, nivelul de contractari acopera doar o mica parte din frontul de lucru aferent anului viitor, in contextul in care in 2007 pe vremea asta, nivelul de contracte deja incheiate acoperea primul trimestru al lui 2008. Plus ca acum nu prea mai sint in piata contracte de milioane de euro, asa cum, in mod curent, erau oferite de potentiali clienti, iar comenzile s-au redus ca valoare la citeva sute de mii de euro. Este un semnal clar ca anumite sectoare din piata sint afectate de criza. De aceea, ne reorientam spre sectiuni din piata unde, spunem noi, nu vor fi probleme majore din cauza crizei economice mondiale. Si ne-am gindit ca piata petrolului si a gazelor ar putea fi un astfel de exemplu, iar noi avem experienta in producerea de echipamente strict necesare acestei industrii. De aceea, in ultima perioada au fost organizate delegatii in mai multe tari straine pentru identificare de noi clienti, iar seria de astfel de delegatii va continua", ne-a declarat Costel Spiridon, directorul general al "Promex".
El a mai explicat ca o parte din planurile uzinei in ceea ce priveste contractarea de noi comenzi se bazau si pe semnalele clare venite din partea "Arcelor Mittal", referitoare la cresterea productiei. "O treime din Combinatul de la Galati a fost facut aici, in “Promex”. In contextul in care se anunta ca target dublarea productiei, ar fi insemnat ca urmau sa faca investitii pe partea de echipamente specifice. Dar deja compania a inchis mai multe unitati la nivel international, dar si aici in tara. Astfel se ridica un semn de intrebare daca si cind se vor face astfel de investitii importante. In plus, si anunturile “Voest Alpine” cu privire la construirea unui megacombinat siderurgic la malul Marii Negre, fie ca era vorba de Romania sau Bulgaria, ne ofereau perspective imbucuratoare. Deocamdata, alte declaratii sau semnale din partea companiei austriece nu au mai aparut", a mai spus Spiridon.
Intrebat daca in acest context se preconizeaza o eventuala restructurare pe parte de personal, directorul uzinei brailene a punctat ca nici nu se pune problema: "Dimpotriva! Noi cautam personal pentru angajari si facem in acest sens eforturi deosebite in sensul recrutarii de tineri".
Portofoliul de comenzi al Santierului Naval, acoperit pina in 2010
Mult mai optimista este conducerea Santierului Naval, care sustine ca are asigurat front de lucru pentru propriii salariati, dar si pentru subcontractorii sai, pina in 2010. "Portofoliul de comenzi ferme ne acopera perioada anului viitor, ba chiar si o perioada in 2010, asa incit nu se preconizeaza probleme la acest capitol. Apartenenta companiei la un grup international puternic ne da siguranta ca efectele crizei la nivel mondial nu vor fi resimtite acut in plan local. In plus, comenzile pe care le avem sint pentru nave care deservesc platforme petroliere, iar in industria petrolului au fost si vor fi suficienti bani pentru a contracara efectele unei crize mondiale. De asemenea, un alt atu ar fi acela ca lucram in tandem cu santierul naval de la Tulcea, care face parte din acelasi grup ca si noi, iar ajutorul pe care ni-l putem oferi intre noi va fi pretios. Totusi, s-ar putea sa avem probleme, insa pe partea de diferente de curs valutar, intrucit contractele noastre sint in valuta, iar cheltuielile noastre sint in lei. De aici ar putea, eventual, sa apara ceva probleme", a explicat Laurentiu Rusinoiu, directorul Santierului Naval Braila.
De mentionat este ca de citeva luni, la nivel mondial, un pachet important de actiuni ale companiei norvegiene "Aker Yards" care detine prin subsidiara "Aker Bratvag" santierele navale din Braila si Tulcea, au ajuns sa fie detinute de sudcoreenii de la "STX Shipbuilding".
Afacerile santierelor navale au crescut anul trecut
Din datele prezentate pe pagina de web a Ministerului de Finante, in 2007, principalele sase santiere navale care functioneaza in Romania au raportat afaceri care, insumate, depasesc 216 milioane de euro, in timp ce, in anul anterior, cifrele de afaceri cumulate s-au situat la nivelul a 92,1 milioane de euro. "Locomotivele" sectorului au fost cele doua santiere controlate de gigantul "Aker Yards" - "Aker Braila", care a raportat o cifra de afaceri de aproape 80 milioane de euro, mai mult decit dublu fata de 2006 si "Aker Tulcea" cu o cifra de afaceri de 60,2 milioane de euro, in crestere cu 150%. Explicatia pentru acest salt este simpla, dupa cum a declarat presei centrale Gelu Stan, presedintele Anconav: "In perioada 2005-2007, la nivel global, s-a inregistrat un record in materie de comenzi de nave. Practic, in doi ani, s-au comandat nave capabile sa inlocuiasca 25% din flota existenta pe plan mondial, adica de peste cinci ori fata de comenzile unui an obisnuit". Cresterea din 2007 nu se va repeta insa anul acesta, astfel ca, sustine Gelu Stan, este posibil ca 2008 sa fie un an cu "crestere zero", in sectorul constructie de nave, iar principala cauza tine de scumpirea materiilor prime si de productivitatea scazuta a personalului angajat. Desi si-a dublat cifra de afaceri anul trecut, "Aker Braila" si-a sporit pierderile de aproape opt ori, apropiindu-se de 16 milioane de euro, in timp ce "Aker Tulcea" si-a redus la jumatate rezultatul net pozitiv, de la 1,4 milioane de euro. "Damen Galati" a inchis anul 2007 cu o pierdere de 0,2 milioane de euro de la un profit net de 2,6 milioane de euro, in anul anterior.
Micii fermieri vor fi cei mai afectati
Producatorii agricoli care practica agricultura de subzistenta precum si micii agricultori cu exploatatii de citeva zeci de hectare sint cei mai expusi in contextul crizei economice. Asa cum a explicat Vasile Datcu, unul dintre producatorii agricoli importanti in plan local, in principiu, agricultura este una dintre ramurile industriale sensibile la situatii de criza. "Primul semn al crizei a fost scaderea drastica a preturilor la care au fost valorificate culturile agricole in acest an. In afara de rapita, cultura in cazul careia lucrurile au stat foarte bine atit la nivel cantitativ, dar mai ales valoric, restul culturilor, mai ales porumbul, au avut si au in continuare preturi foarte mici la vinzare. Practic, comparativ cu anul trecut, preturile la vinzare au fost de doua ori mai mici. Asta si ca urmare a cotatiilor internationale la burse. De altfel, fiind produse cotate la bursa, sint cele mai sensibile la o criza economica. Efectele previzionate sint simplu de identificat intrucit vin sa accentueze probleme pe care agricultorii romani le reclama de multi ani: pentru ca nu obtin pret bun de vinzare a recoltei, agricultorii nu au bani suficienti pentru infiintarea urmatoarelor culturi cu respectarea tehnologiilor specifice. Pentru ca agricultura este una dintre cele mai sensibile la criza, este si unul dintre sectoarele in care statele europene pompeaza subventii, vitale de altfel pentru aceasta zona de risc. Si Guvernul roman a facut ceva pasi in acest sens prin acordarea, de exemplu, a sprijinului financiar de 200 lei/ha, dar nu este suficient. Ar trebui o mai mare atentie la problemele producatorilor agricoli, mai ales acum, in conditii de criza la nivel mondial", a explicat Datcu.
La "Laminorul" bate vint de restructurare
Si uzina "Laminorul" se confrunta cu probleme generate de criza economica si a facut public acest lucru, in momentul in care conflictul cu sindicatul propriilor salariati ameninta sa escaladeze. Intr-un comunicat de presa remis redactiei noastre la finele lunii septembrie, conducerea societatii explica detaliat care este conjunctura de piata atit la nivel national cit si international in care firma isi desfasoara activitatea, punctind ca urmeaza o perioada grea pentru companie. "Situatia actuala cit si tendintele pietei produselor metalurgice sint intr-o continua scadere, pretul la produsele finite a scazut cu aproximativ 40% in decurs de 2 luni. Specialistii au cele mai mari ingrijorari nu numai din cauza faptului ca piata scade, dar cei mai multi nu stiu unde se va opri nivelul preturilor pentru un calcul al pretului de achizitie si vinzare", se arata in materialul de presa. In acest context, administratia milita pentru un ton moderat din partea sindicatului la capitolul cresteri salariale. Intr-un final, cei doi parteneri de dialog social au batut palma si au finalizat negocierile care trenau de ceva vreme. Imediat dupa intelegere, sindicatul a punctat ca a inteles conjunctura nefavorabila din piata metalurgica, ba chiar a afirmat ca administratia ar avea in plan si o reorganizare pe partea de personal.
Cauza si efect
De unde vine aceasta criza, cine a produs-o si cum ne afecteaza sau ne va afecta pe noi? Sint intrebari firesti, pe care oricare dintre noi si le pune de ceva vreme, in conditiile in care orice stire dintr-un buletin informativ include cuvintul "criza".
Pe scurt, criza actuala isi are originile peste Ocean. Acolo, de o buna bucata de vreme, persoane fara locuri de munca, fara venituri sau alte active care sa le asigure o anume bonitate, au beneficiat de credite ipotecare sub-prime (credite cu un risc ridicat de nerambursare) ale caror rate nu le-au mai putut plati.
In conditii normale, faptul ca o banca isi exercita dreptul la ipoteca nu este o chestiune anormala. Problema a fost ca aceste credite sub-prime au reprezentat, la jumatatea anului trecut, aproape un sfert din totalul creditelor ipotecare din Statele Unite.
Ce se va intimpla la noi
Pentru moment, tara noastra a scapat de pierderi in sistemul bancar, care pare sa functioneze normal. Si asta gratie mai cu seama Bancii Nationale, prin reglementarile draconice impuse bancilor comerciale.
Ce ne facem insa cu economia reala? Ea nu prea are cum sa scape. Recesiunea de pe pietele SUA si Europa Occidentala nu are cum sa nu se repercuteze asupra noastra, in conditiile in care mai mult de 70% din exportul tarii noastre se adreseaza acestor piete.
Mai mult decit atit, obtinerea de imprumuturi pentru dezvoltare va fi mult mai grea si implicit mai costisitoare. Prin urmare, investitii planificate se vor face mai tirziu sau vor fi mai mici. Sau nu se vor face deloc.
Prof. univ. dr. Doru Tsaganea, profesor asociat la Metropolitan College of New York, spune ca in primul rind criza afecteaza prin relatia dolar-euro. "Este aproape imposibil de prevazut ce se va intimpla nu peste doua saptamini, ci miine, poimiine. De la o zi la alta sint schimbari neprevazute. Iar acestea sint simptome clare si clasice de criza. Deci, in momentul in care se inregistreaza fluctuatii majore de la o zi la alta, asta inseamna situatie de criza.
Daca dolarul scade, Europa, implicit Romania, va avea o problema in relatia cu SUA, in sensul ca produsele lor pe piata americana se vor scumpi. Chestiunea asta este foarte importanta pentru Europa, care este un exportator de produse industriale de tehnologie medie sau superioara. Deci, pe de-o parte se va simti criza in relatia euro-dolar. Iar leul, prin natura lui, este legat de euro. In plus, cea mai mare parte a romanilor care lucreaza in strainatate, lucreaza in companii din Uniunea Europeana. Deci, daca se schimba cursul leului fata de euro ca urmare strict a relatiei dintre euro si dolar, chestiunea asta se va reliefa in chestiunea banilor care vin in tara, in puterea de cumparare. Daca, spre exemplu, produsele europene devin mai scumpe, apare un alt lucru. Este probabil ca economia europeana sa sufere un proces de restringere, ceea ce intotdeauna cauzeaza o crestere a somajului. Cine sint primii care isi pierd job-urile? Cei veniti sa lucreze in strainatate", explica Doru Tsaganea.
Reducerea activitatii in constructii, de pilda, va afecta direct veniturile romanilor angajati pe diferitele santiere din Europa. Efectul? Diminuarea trimiterilor de bani catre Romania - bani care acopereau in buna parte deficitul de cont curent.
Turbulente nesemnificative pentru piata imobiliara braileana
Pina la revenirea compatriotilor nostri plecati la munca peste hotare, sa vedem cum se repercuteaza criza in economia braileana.
Desi domeniul tranzactiilor imobiliare din Romania este puternic atins de criza economica declansata de criza sub-primelor din Statele Unite, acest lucru nu pare sa afecteze prea mult piata locala. Prea putin dezvoltata comparativ cu punctele de maxim interes investitional din tara, piata imobiliara braileana este calma, aproape imuna la socul care in alte zone a produs ravagii.
"In opinia mea, putem vorbi de efecte negative ale crizei in mod deosebit pentru orasele mari ale Romaniei, cum ar fi Bucuresti, Timisoara, Cluj, Constanta, unde piata imobiliara a avut, in ultimii ani, un avint deosebit, caracterizat chiar ca o “explozie”, ce s-a reflectat indeosebi in preturile practicate. Intre aceste orase si Braila exista o deosebire fundamentala. In Braila nu s-a construit absolut nimic, de la revolutie incoace (exceptind blocurile tip ANL, cu regim special, subventionate de stat), pe cind in celelalte orase a existat o adevarata febra a constructiilor, cartiere de blocuri si de vile, birouri si spatii comerciale rasarind ca ciupercile dupa ploaie. Puterea economica a acestor orase mari, sustinuta de o activitate economico-industriala in plin avint, a facut din ele tinte deosebit de atractive pentru dezvoltatorii imobiliari, care, in multe cazuri, in speranta unor cistiguri fabuloase, au “umflat” preturile finale de vinzare. Acum, din cauza recesiunii mondiale, puterea economica diminuindu-se, acesti dezvoltatori sint in pozitia de a fi finantat niste proiecte ce brusc nu mai au aceeasi cautare ca acum un an. Din pacate, creditele luate de acestia pentru constructii trebuie rambursate, ori un ritm extrem de lent al vinzarilor la preturile mari promovate de ei, ii pot aduce in stare de faliment. In acest caz, exista o singura solutie: scaderea preturilor si vinzarea chiar fara profit, sperind macar la acoperirea cheltuielilor!", avertizeaza Cristian Teodor, administratorul agentiei imobiliare "Cristian".
Teodor considera ca, in Braila, aceasta tendinta speculativa in piata imobiliara este aproape zero si ca preturile au fost, intotdeauna, dictate de cerere si oferta, neexistind practic umflari artificiale ale preturilor. "Acest lucru este sansa noastra ca, in momentul de fata, sa nu asistam la o prabusire a pietei. O piata decenta, cu preturi modeste, guvernata de mecanismele normale ale cererii si ofertei - aceasta este definitia pietei imobiliare brailene. Desi aceasta normalitate a aparut ca un handicap fata de zonele enumerate mai sus, speram ca, acum, sa fie atuul nostru de a merge mai departe fara tulburari majore", spune Cristian Teodor.
El nu neaga insa faptul ca un mic seism a scuturat deja piata braileana, anul acesta fiind primul an cind "cresterea de toamna" a preturilor imobilelor a fost zero. "Cu toate acestea, desi incetinita, piata braileana functioneaza, tranzactii imobiliare efectuindu-se neincetat. Motivul principal al acestei incetiniri este inasprirea conditiilor de creditare pentru populatie si nicidecum caderea unor colosi afectati de criza mondiala. Un alt motiv ar fi starea de panica indusa cu sau fara voie populatiei. Din experienta anilor trecuti, cind s-a mai trecut prin astfel de momente de deruta, pot afirma cu tarie ca populatia este extrem de influentabila, si orice manifestare ce iese din cotidian aduce o reactie de retragere “pina la limpeziarea apelor”", a mai spus Cristian Teodor.
Sectorul confectiilor va avea de suferit
In piete precum Spania, Italia, in general in Europa Occidentala, criza se resimte acut, in primul rind, in industria confectiilor. Scaderea consumului a lovit cu predilectie in aceasta piata si, incet dar sigur, acest lucru se rasfringe si asupra firmelor noastre de profil, care vor fi nevoite sa inchida o serie de capacitati de productie sau, cel putin, sa stagneze o serie de comenzi.
"In urma cu doua saptamini, eram in strainatate. La toate buletinele de stiri auzeam aceeasi intrebare: la ce vom renunta? La consum, bineinteles. La ce fel de consum? De imbracaminte, in primul rind. Acesta va scadea, desigur. Vrem, nu vrem, sint deja manifestari, sint prudente ale retailerilor, ale firmelor. Nimeni nu vrea sa produca pe stoc, nimeni nu vrea sa piarda. Atunci, automat, au loc stagnari ale unor comenzi... mai ales ca noi, in industria confectiilor, lucram sezonier. Este firesc, e teoria ciclurilor economice. Depindem de consum si a ignora acest fapt, tu ca producator de confectii, este o utopie", opineaza Anica Nisioi, managerul societatii "Braiconf".
Nisioi crede ca vor fi mai putin "stresati" de aceste lucruri cei care produc in mod deosebit pentru marile branduri. Pentru ca oamenii consumatori ai acestor branduri nu vor avea atit de mult de suferit. Consumul va ramine constant pe acest segment, desi anterior acest segment mai era atacat si de oameni cu venituri medii.
"Ne afecteaza si ne va afecta aceasta situatie, de ce sa ne ascundem dupa degete si sa spunem ca sintem puternici si ca nimeni nu va avea de suferit? Probabil ca in tara se vor inchide niste unitati. De ce? Pentru ca dupa exodul China, a urmat exodul Tunisia. De aproape un an, in voga este exodul Tunisia: toata lumea pleaca acolo. Tunisia este sufocata de capacitati de productie si de comenzi", a conchis Anica Nisioi.
Ca sa scape de efectele crizei, Promex se orienteaza catre pietele adiacente petrolului si gazelor naturale
Pentru uzina braileana "Promex" criza repercuteaza la capitolul contractari de comenzi. Potrivit informatiilor prezentate de conducerea companiei, portofoliul de comenzi pentru 2009 este destul de "subtire" si se fac eforturi manageriale sustinute in identificarea de solutii pentru acoperirea prin comenzi ferme a frontului de lucru aferent anului viitor pentru cei peste 1.000 de salariati ai uzinei. Nu a ajuns cutitul la os, asa cum da asigurari conducerea unitatii, dar nu-si asuma nimeni riscul de a sta impasibil in speranta ca problemele se vor rezolva de la sine. "Avem ceva probleme din cauza crizei economice mondiale, intrucit aproape intreaga productie realizata de firma este destinata exportului. De exemplu, la acest moment, nivelul de contractari acopera doar o mica parte din frontul de lucru aferent anului viitor, in contextul in care in 2007 pe vremea asta, nivelul de contracte deja incheiate acoperea primul trimestru al lui 2008. Plus ca acum nu prea mai sint in piata contracte de milioane de euro, asa cum, in mod curent, erau oferite de potentiali clienti, iar comenzile s-au redus ca valoare la citeva sute de mii de euro. Este un semnal clar ca anumite sectoare din piata sint afectate de criza. De aceea, ne reorientam spre sectiuni din piata unde, spunem noi, nu vor fi probleme majore din cauza crizei economice mondiale. Si ne-am gindit ca piata petrolului si a gazelor ar putea fi un astfel de exemplu, iar noi avem experienta in producerea de echipamente strict necesare acestei industrii. De aceea, in ultima perioada au fost organizate delegatii in mai multe tari straine pentru identificare de noi clienti, iar seria de astfel de delegatii va continua", ne-a declarat Costel Spiridon, directorul general al "Promex".
El a mai explicat ca o parte din planurile uzinei in ceea ce priveste contractarea de noi comenzi se bazau si pe semnalele clare venite din partea "Arcelor Mittal", referitoare la cresterea productiei. "O treime din Combinatul de la Galati a fost facut aici, in “Promex”. In contextul in care se anunta ca target dublarea productiei, ar fi insemnat ca urmau sa faca investitii pe partea de echipamente specifice. Dar deja compania a inchis mai multe unitati la nivel international, dar si aici in tara. Astfel se ridica un semn de intrebare daca si cind se vor face astfel de investitii importante. In plus, si anunturile “Voest Alpine” cu privire la construirea unui megacombinat siderurgic la malul Marii Negre, fie ca era vorba de Romania sau Bulgaria, ne ofereau perspective imbucuratoare. Deocamdata, alte declaratii sau semnale din partea companiei austriece nu au mai aparut", a mai spus Spiridon.
Intrebat daca in acest context se preconizeaza o eventuala restructurare pe parte de personal, directorul uzinei brailene a punctat ca nici nu se pune problema: "Dimpotriva! Noi cautam personal pentru angajari si facem in acest sens eforturi deosebite in sensul recrutarii de tineri".
Portofoliul de comenzi al Santierului Naval, acoperit pina in 2010
Mult mai optimista este conducerea Santierului Naval, care sustine ca are asigurat front de lucru pentru propriii salariati, dar si pentru subcontractorii sai, pina in 2010. "Portofoliul de comenzi ferme ne acopera perioada anului viitor, ba chiar si o perioada in 2010, asa incit nu se preconizeaza probleme la acest capitol. Apartenenta companiei la un grup international puternic ne da siguranta ca efectele crizei la nivel mondial nu vor fi resimtite acut in plan local. In plus, comenzile pe care le avem sint pentru nave care deservesc platforme petroliere, iar in industria petrolului au fost si vor fi suficienti bani pentru a contracara efectele unei crize mondiale. De asemenea, un alt atu ar fi acela ca lucram in tandem cu santierul naval de la Tulcea, care face parte din acelasi grup ca si noi, iar ajutorul pe care ni-l putem oferi intre noi va fi pretios. Totusi, s-ar putea sa avem probleme, insa pe partea de diferente de curs valutar, intrucit contractele noastre sint in valuta, iar cheltuielile noastre sint in lei. De aici ar putea, eventual, sa apara ceva probleme", a explicat Laurentiu Rusinoiu, directorul Santierului Naval Braila.
De mentionat este ca de citeva luni, la nivel mondial, un pachet important de actiuni ale companiei norvegiene "Aker Yards" care detine prin subsidiara "Aker Bratvag" santierele navale din Braila si Tulcea, au ajuns sa fie detinute de sudcoreenii de la "STX Shipbuilding".
Afacerile santierelor navale au crescut anul trecut
Din datele prezentate pe pagina de web a Ministerului de Finante, in 2007, principalele sase santiere navale care functioneaza in Romania au raportat afaceri care, insumate, depasesc 216 milioane de euro, in timp ce, in anul anterior, cifrele de afaceri cumulate s-au situat la nivelul a 92,1 milioane de euro. "Locomotivele" sectorului au fost cele doua santiere controlate de gigantul "Aker Yards" - "Aker Braila", care a raportat o cifra de afaceri de aproape 80 milioane de euro, mai mult decit dublu fata de 2006 si "Aker Tulcea" cu o cifra de afaceri de 60,2 milioane de euro, in crestere cu 150%. Explicatia pentru acest salt este simpla, dupa cum a declarat presei centrale Gelu Stan, presedintele Anconav: "In perioada 2005-2007, la nivel global, s-a inregistrat un record in materie de comenzi de nave. Practic, in doi ani, s-au comandat nave capabile sa inlocuiasca 25% din flota existenta pe plan mondial, adica de peste cinci ori fata de comenzile unui an obisnuit". Cresterea din 2007 nu se va repeta insa anul acesta, astfel ca, sustine Gelu Stan, este posibil ca 2008 sa fie un an cu "crestere zero", in sectorul constructie de nave, iar principala cauza tine de scumpirea materiilor prime si de productivitatea scazuta a personalului angajat. Desi si-a dublat cifra de afaceri anul trecut, "Aker Braila" si-a sporit pierderile de aproape opt ori, apropiindu-se de 16 milioane de euro, in timp ce "Aker Tulcea" si-a redus la jumatate rezultatul net pozitiv, de la 1,4 milioane de euro. "Damen Galati" a inchis anul 2007 cu o pierdere de 0,2 milioane de euro de la un profit net de 2,6 milioane de euro, in anul anterior.
Micii fermieri vor fi cei mai afectati
Producatorii agricoli care practica agricultura de subzistenta precum si micii agricultori cu exploatatii de citeva zeci de hectare sint cei mai expusi in contextul crizei economice. Asa cum a explicat Vasile Datcu, unul dintre producatorii agricoli importanti in plan local, in principiu, agricultura este una dintre ramurile industriale sensibile la situatii de criza. "Primul semn al crizei a fost scaderea drastica a preturilor la care au fost valorificate culturile agricole in acest an. In afara de rapita, cultura in cazul careia lucrurile au stat foarte bine atit la nivel cantitativ, dar mai ales valoric, restul culturilor, mai ales porumbul, au avut si au in continuare preturi foarte mici la vinzare. Practic, comparativ cu anul trecut, preturile la vinzare au fost de doua ori mai mici. Asta si ca urmare a cotatiilor internationale la burse. De altfel, fiind produse cotate la bursa, sint cele mai sensibile la o criza economica. Efectele previzionate sint simplu de identificat intrucit vin sa accentueze probleme pe care agricultorii romani le reclama de multi ani: pentru ca nu obtin pret bun de vinzare a recoltei, agricultorii nu au bani suficienti pentru infiintarea urmatoarelor culturi cu respectarea tehnologiilor specifice. Pentru ca agricultura este una dintre cele mai sensibile la criza, este si unul dintre sectoarele in care statele europene pompeaza subventii, vitale de altfel pentru aceasta zona de risc. Si Guvernul roman a facut ceva pasi in acest sens prin acordarea, de exemplu, a sprijinului financiar de 200 lei/ha, dar nu este suficient. Ar trebui o mai mare atentie la problemele producatorilor agricoli, mai ales acum, in conditii de criza la nivel mondial", a explicat Datcu.
La "Laminorul" bate vint de restructurare
Si uzina "Laminorul" se confrunta cu probleme generate de criza economica si a facut public acest lucru, in momentul in care conflictul cu sindicatul propriilor salariati ameninta sa escaladeze. Intr-un comunicat de presa remis redactiei noastre la finele lunii septembrie, conducerea societatii explica detaliat care este conjunctura de piata atit la nivel national cit si international in care firma isi desfasoara activitatea, punctind ca urmeaza o perioada grea pentru companie. "Situatia actuala cit si tendintele pietei produselor metalurgice sint intr-o continua scadere, pretul la produsele finite a scazut cu aproximativ 40% in decurs de 2 luni. Specialistii au cele mai mari ingrijorari nu numai din cauza faptului ca piata scade, dar cei mai multi nu stiu unde se va opri nivelul preturilor pentru un calcul al pretului de achizitie si vinzare", se arata in materialul de presa. In acest context, administratia milita pentru un ton moderat din partea sindicatului la capitolul cresteri salariale. Intr-un final, cei doi parteneri de dialog social au batut palma si au finalizat negocierile care trenau de ceva vreme. Imediat dupa intelegere, sindicatul a punctat ca a inteles conjunctura nefavorabila din piata metalurgica, ba chiar a afirmat ca administratia ar avea in plan si o reorganizare pe partea de personal.
