• faţada fostei mori Lykiardopoulos, monument istoric de patrimoniu, se degradează continuu • bucăţi mari de tencuială şi cărămizi se desprind de la înălţime şi cad pe Vadul Rizeriei, punând în pericol maşinile şi pietonii care circulă pe acolo • autorităţile locale nu au luat nicio măsură împotriva proprietarului acestei clădiri, care o lasă de ani de zile să se degradeze fără a face nimic pentru salvarea ei
Faţada clădirii monumentale a fostei mori Lykiardopoulos, de pe Vadul Rizeriei, se descompune într-un ritm tot mai accelerat în ultima perioadă, iar asta nu doar că afectează arhitectura deosebită a acestui imobil unicat al Brăilei, dar deja reprezintă un adevărat pericol public pentru pietoni şi pentru şoferi. Zilele trecute, un conducător auto care circula pe Vadul Rizeriei a văzut îngrozit cum câteva cărămizi s-au desprins de la înălţime şi au căzut chiar lângă autoturismul său. “Mi-ar fi avariat maşina destul de serios dacă ar fi lovit-o. Eu, ca şofer, n-aş fi păţit nimic, probabil, dar ce s-ar întâmpla dacă ar cădea cărămizile astea peste un pieton care merge pe aici? Cred că l-ar omorî instantaneu!”, ne-a transmis şoferul revoltat, prin intermediul unei sesizări adresate redacţiei noastre.
La faţa locului se pot vedea mai multe cărămizi desprinse de pe faţade şi împrăştiate pe o rază de câţiva metri, la baza zidului dinspre Vadul Rizeriei al impunătoarei clădiri.
Până în prezent, Poliţia Locală nu a luat nicio măsură împotriva proprietarului clădirii, care lasă faţada să se degradeze fără a face nimic pentru securizarea acesteia. “O să verificăm situaţia din teren şi vom acţiona în consecinţă, în funcţie de felul cum se prezintă lucrurile”, ne-a declarat Georgică Tănase, directorul adjunct interimar al Poliţiei Locale Brăila.
Istoria tristă a unui monument cu care Brăila s-ar fi putut mândri
Monumentala clădire a funcţionat pe vremuri ca moară şi, în urmă cu 100 de ani, era una dintre cele mai mari construcţii industriale din partea de est a Europei. A fost ridicată de industriaşul grec Lykiardopoulos care, la începutul secolului XX, a hotarât să înfiinţeze o moară la Brăila. Finalizată în 1912, era una dintre cele mai mari şi mai moderne mori din lume, cu o suprafaţă de peste 11.000 metri pătraţi. Capacitatea de producţie era uimitoare pentru acele vremuri. În 1920, la scurt timp după terminarea Primului Război Mondial, acolo se producea zilnic cantitatea record de 25 vagoane de făină. Moara Lykiardopoulos exporta făină în Turcia, Grecia, Algeria, Egipt.
După naţionalizarea comunistă, acolo a funcţionat fabrica de pâine a Brăilei, transformată ulterior în SC “Demopan” SA, societate care a trecut în domeniul privat în anii '90, iar la începutul anilor 2000 a fost preluată de Petrică Herăscu, patronul “Galmopan” SA Galaţi. Privatizarea s-a dovedit a fi una nereuşită, în câţiva ani fosta fabrică de pâine, biscuiţi şi eugenii oprindu-şi producţia şi închizându-şi, rând pe rând, toate secţiile. În momentul privatizării, fabrica avea 1.200 de angajaţi. Toţi aceştia şi-au pierdut locurile de muncă.
În anii ce au urmat, clădirea a intrat într-un proces de degradare, fiind lăsată la cheremul hoţilor de fier vechi, care au furat tot ce se putea fura din interior. În februarie 2015, a izbucnit un incendiu, provocat cel mai probabil de hoţii care încercau să taie în bucăţi un electromotor dezafectat. După acest incident, fostul primar Aurel Simionescu a confirmat faptul că proprietarul morii, afaceristul gălăţean Petrică Herăscu, i-a propus să cedeze clădirea de patrimoniu către municipalitatea brăileană, în contul datoriilor acumulate la plata taxelor şi impozitelor. Simionescu a spus, însă, că Primăria Brăila nu este interesată de acest imobil, deoarece este mult prea mare şi nu îi găseşte nicio utilitate.
