Greu de crezut, dar, desi este abia inceputul lunii februarie, vremea este deosebit de calduroasa, cu temperaturi cu mult peste media specifica sezonului rece, pe care calendaristic nu l-am depasit. Semnele de primavara timpurie insa nu ar trebui sa ne bucure, pentru ca reversul medaliei este perfid. Pentru specialisti, astfel de indicii duc spre concluzia ca si 2009 va fi un an extrem de cald si secetos. Asadar, "euforia" timpului frumos poate reprezenta in subsidiar un adevarat cosmar, pe care il vom resimti acut pe termen imediat, in aceasta vara, dar si pe termen lung, in urmatoarele cateva zeci de ani. Concret, cel mai recent raport al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice preconizeaza ca pana in 2099, clima Romaniei va evolua catre o crestere simtitoare a temperaturii medii anuale, ceea ce va insemna desertificarea a zeci chiar sute de mii de hectare la nivel national, cele mai afectate zone fiind cele din sudul si sud-estul tarii. In plan local, specialistii au atras atentia asupra importantei refacerii padurilor, dar in afara de planuri pe hartie, nu s-a intamplat mare lucru.
Terenurile degradate reprezinta 34% din intreaga suprafata a judetului
Cel mai recent raport al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice preconizeaza ca pana in 2099, clima Romaniei va evolua catre o crestere simtitoare a temperaturii medii anuale: intre 2020 si 2029 va creste cu cu 0,5 - 1,5 grade Celsius, iar pana in 2099, vor creste din nou, progresiv, cu 5 grade Celsius. Cele mai afectate zone vor fi cele din sudul si sud-estul tarii. In umbra acestor previziuni apocaliptice, trebuie mentionat ca in prezent, studiile la nivel national arata ca aproximativ o treime din teritoriul tarii, mai precis 7 milioane de hectare si circa 40% din suprafata agricola sunt situate in zone cu risc de desertificare. Din aceasta suprafata, 3 milioane de hectare de teren sunt direct afectate de desertificare. Cele 10 judete problema identificate in Romania de specialisti sunt: Braila, Tulcea, Constanta, Calarasi, Caras Severin, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti si Teleorman. In judetul Braila, terenurile degradate reprezinta 34% din intreaga sa suprafata. Practic, Braila e in pericol, cu precadere pe doua zone sensibile, respectiv pe cele 68.000 ha de soluri saraturate, grupate in Lunca Inferioara a Siretului, Lunca Dunarii, Lunca Calmatuiului, Valea Iencii si in jurul lacurilor sarate din judet si pe cele circa 40.000 ha acoperite cu soluri nisipoase. Din cele 40.000 ha, mai mult de jumatate, mai precis 24.000 ha sunt nisipuri zburatoare, concentrate in doua zone: Bertesti - Spiru Haret - Insuratei - Zavoaia - Ulmu - Jugureanu - Ciresu si Ramnicelu - Movila Miresii - Gemenele.
Desertul Braila acopera 40.000 ha
Dupa cum sustin specialistii, cele mai sensibile soluri, adica cel mai usor de influentat de modificarile climatice sunt terenurile slab fertile, supuse eroziunii, adica terenurile nisipoase sau degradate prin saraturare. Iar in judetul nostru avem din plin asa ceva. "Sa nu uitam ca judetul Braila a fost candva fundul Marii Sarmatice, ceea ce a creat o serie de paradoxuri. Unul din ele, un ecosistem natural concentrat in saruri solubile si insolubile, cu un indice mare de degradare, dintre cele mai agresive din Europa. Ma refer aici la perimetrul delimitat de granita cu judetul Vrancea, raul Siret, raul Buzau si Campia Inalta a Brailei sau cum spunem noi unitatea ameliorativa Namoloasa - Maxineni - Racovita. Acest perimetru masoara peste 30.000 ha soluri saraturate, in concentratii diverse, de la slab la puternic si chiar foarte puternic, din care circa 3.000 ha sunt solonceacuri si soloneturi. Pe total insa, la nivelul judetului Braila exista 68.000 ha de soluri saraturate, suprafata aflata in crestere continua din cauza secetei acute si aridizarii agresive din ultimii ani. Braila ocupa loc fruntas intre judetele tarii cu cele mai mari suprafete acoperite cu soluri nisipoase, circa 40.000 ha, din care 24.000 ha sunt nisipuri zburatoare. Oricum, in Campia Romana de Nord-Est, cunoscuta si sub numele Campia Brailei, exista al doilea mare areal de nisipuri din tara noastra (110.000 ha), dupa cel al Olteniei de Sud (230.000 ha)", tragea un semnal de alarma, in urma cu doi ani, Gabriel Let, cercetator in cadrul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA).
Pericolul salinizarii ameninta alte 220.000 ha
Ingrijorator, sustine si directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila, Vasile Suraianu - si el fost cercetator SCDA -, este insa faptul ca aceasta suprafata cu probleme ar putea creste considerabil in cazul unei utilizari irationale. "Un aspect deosebit pentru judetul Braila il reprezinta teritoriile cu potential de saraturare a solurilor, apreciat la circa 220.000 ha, adica peste 60 % din intreaga suprafata arabila a judetului. Schimbarile majore ale conditiilor pedohidrologice pot detemina, in conditii de exploatare nerationala, trecerea acestor terenuri de la conditii de salinizare potentiala la salinizare secundara efectiva. Neluarea in considerare a pericolului de degradare a acestor soluri poate avea urmari grave. As vrea sa atrag insa atentia ca, daca salinizarea se produce intr-o perioada relativ scurta, seceta avand o influenta determinanta in acest proces, desalinizarea se produce lent si numai prin aplicarea unui complex de masuri extrem de costisitoare", a avertizat Suraianu.
