• 60.000 de euro din bugetul Consiliului Judeţean Brăila se pompează, anual, într-o navă care zace la malul Dunării • deşi nava a fost reabilitată cu aproximativ 200.000 de euro pentru a intra în circuitul turistic, cererea a fost extrem de mică • şefii din administraţie abia dacă pot acoperi întreţinerea navei pe o lună cu câştigurile de pe un an de zile • CJ Brăila continuă, totuşi, să aloce bani pentru întreţinerea navei şi tot ce ţine de salarii şi taxe portuare
Banii publici ai judeţului Brăila se îneacă în afaceri păguboase. Este vorba despre celebra investiţie de pe vremea când preşedintele Consiliului Judeţean era Gheorghe Bunea Stancu, care şi-a propus să facă valuri în circuitul turistic brăilean, cu o navă tip pasager. Nava Ovidiu a intrat în administrarea CJ Brăila în 2005, iar în 2008 s-a reuşit semnarea contractului de reabilitare şi modernizare a vasului, pentru a face curse pe Dunăre, aşa cum se obişnuia, odată, înainte de Revoluţie, contracost. Numai că socotelile oficialilor din CJ de la vremea aceea au intrat în derivă. Din 2013, de când nava are şi echipaj şi a fost gata de marş, vasul abia dacă a reuşit să producă undeva la 150 - 200.000 de lei, adică nici întreţinerea, pe o lună, a vasului, care se ridică la 5.000 de euro, bani pompaţi tot de la bugetul judeţean. În perioada sa de glorie, nava Ovidiu a fost folosită şi în flota de plimbare a lui Nicolae Ceauşescu. Acum stă la cheu cu dotări de aproximativ 200.000 de euro şi puţin peste 200 de ore de marş. „Este un calcul făcut pentru ora de marş, care costă în jur de 700 de lei pe oră şi trebuie acoperite aceste costuri. (...) Oricum, faţă de anii trecuţi, din 2017 nava a început să fie închiriată mult mai des. Deocamdată, de la 150 de milioane pe an, am ajuns să trecem peste 600-700 de milioane pe an, faţă de 2 miliarde cât cheltuim noi cu întreţinerea acestei nave cu echipaj, cu tot. Sperăm ca în anii următori să ajungem să avem cheltuielile egale cu veniturile”, a declarat preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac. Deocamdată, soluţiile propuse au rămas doar la nivel teoretic. Una dintre aceste propuneri a venit chiar din partea unui consilier care a pus în discuţie subvenţionarea carburantului de către stat pentru folosirea navei în scop turistic. „Sunt ceva ani de când am discutat despre nava Ovidiu. La vremea respectivă, propuneam parlamentarilor brăileni să susţină în cadrul Legii bugetului sau să vină cu un amendament în Legea fiscală, prin care carburantul utilizat la navele de transport persoane şi navele destinate turismului să fie subvenţionat de stat. Din păcate, nu s-a făcut nimic, nava este tot la cheu, a fost puţin utilizată în ultimul timp şi încă nu s-a găsit o soluţie pentru remedierea acestei situaţii, care este extrem de neplăcută”, a precizat consilierul judeţean independent Marian Căpăţână. O situaţie cu atât mai neplăcută cu cât CJ Brăila a cheltuit, până în prezent, cu nava Ovidiu, jumătate de milion de euro. O avere care a început să se risipească încetul cu încetul, după preluarea în administrare a vasului, de către CJ Brăila, cu reabilitări, modernizări şi tot ce înseamnă întreţinerea lunară a ambarcaţiunii.
Întrebaţi cât ar fi dispuşi să plătească pentru o plimbare pe Dunăre, unii brăileni ne-au răspuns că maxim 50 de lei. „Eu nu înţeleg cum poţi să arunci nişte bani, pe Apa Sâmbetei, aşa, fără un calcul, de genul cheltui atât şi trebuie să câştig atât... Dar tu, ca instituţie de stat, când vezi că ce iei pe mere nu dai nici pe pere, ori regândeşti treaba, ori te opreşti. Păi, nu? Eu aşa zic, dar e părerea mea. Nu m-am plimbat niciodată cu nava asta, n-am avut ocazia, dar dacă o să o am, nu mi-aş permite să cheltui mai mult de 50 de lei. Nu zic că nu merită , doar că, salariul meu atât mi-ar permite”, ne-a spus Oana, o brăileancă în vârstă de 41 de ani căreia i-am cerut părerea pe această temă.
După cum se ştie, nava Ovidiu a aparţinut fostului Liceu de Marină al oraşului. Din lipsă de fonduri, însă, ambarcaţiunea a fost cedată, în 2004, prin transfer, Universităţii Bucureşti, care, la rândul ei, în urma unei solicitări primite de la Consiliul Judeţean Brăila, a decis să o predea către această instituţie, un an mai târziu. Nava dispune de o capacitate totală de 50 de locuri şi o zonă de terasă-promenadă, care vara face furori. În ciuda geamurilor de termopan cu care a fost „înzestrată” în timpul lucrărilor de reabilitare reabilitare, vasul nu arată deloc rău. Iar asta se datorează, în mare parte, formei sale dar şi timonei de lemn, păstrată tocmai pentru a sublinia vârsta venerabilă a ambarcaţiunii.
