Judecătorii ÎCCJ au respins, însă, şi solicitarea celor doi de a le fi ridicată interdicţia de a părăsi ţara.
În 13 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă pentru 29 de zile şi a decis ca Mann şi Gherasim să fie cercetaţi în libertate, cu interdicţia de a părăsi ţara.
În sala de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti a fost prezent şi tatăl lui Andrei Gherasim, Traian Gherasim, fost adjunct al procurorului general şi fost judecător la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie până în toamna lui 2011, când s-a pensionat.
Procurorii anticorupție i-au reținut, în 12 aprilie, pe omul de afaceri Nikolaus Mann şi pe avocatul Andrei Gherasim, pentru cumpărare, respectiv, trafic de influenţă.
Potrivit procurorilor, în 4 aprilie, avocatul Andrei Gherasim, din cadrul Baroului București, a cerut de la omul de afaceri timişean Nikolaus Mann, prin intermediar, suma de 100.000 euro pentru a interveni pe lângă magistrați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și Tribunalului Brașov, față de care a lăsat să se creadă că are influență, pentru a-i determina pe aceștia să adopte soluții favorabile lui Mann în două dosare civile. Unul dintre dosare avea ca obiect o cerere de strămutare a cauzei, iar altul anularea unui contract.
În acest scop, spun procurorii, în 12 aprilie Andrei Gherasim a primit, prin același intermediar, suma de 50.000 de euro, reprezentând o parte din banii pretinși. În aceeaşi zi, procurorii DNA i-au reţinut pe Gherasim şi pe Mann pentru 24 de ore, iar în 13 aprilie i-au prezentat Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare pentru 29 de zile, însă cererea a fost respinsă de instanţă.
În motivarea deciziei, magistraţii CAB susţin că din probele de la dosar nu rezultă suficiente indicii că Mann i-ar fi dat mită lui Gherasim pentru a interveni pe lângă magistraţi, iar în convorbirile telefonice acesta s-ar referi doar generic la anumite aspecte privind unele practici din instanţe ce vizează corupţia.
De asemenea, magistraţii arată că, deşi din probele depuse de procurori la dosarul rezultă că "în discuţiile purtate de inculpaţii Gherasim Andrei şi Mann Nikolaus cu martorul T.L. C. se face vorbire de suma de 100 000 euro şi de dosarele în care inculpatul Mann Nikolaus este parte (..)" şi că "inculpatul Gherasim Andrei a primit de la martorul T.L. C. suma de 50 000 euro", în opinia Curţii, "acestea nu relevă indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că, prin intermediul martorului T.L. C. inculpatul Gherasim Andrei, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, a pretins, iar inculpatul Mann Nikolaus a promis această suma de 100.000 euro, pentru a se interveni pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea dosarelor nr. ---- al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nr.---- al Tribunalului Braşov, magistraţi faţă de care inculpatul Gherasim Andrei a lăsat să se creadă că are influenţă, în vederea adoptării unor soluţii favorabile lui Mann Nikolaus".
Potrivit magistraţilor, singurul care confirmă că Nikolaus Mann i-ar fi dat mită lui Andrei Gherasim este intermediarul T.L. C., la rândul său avocat în cadrul Baroului Bucureşti. Însă, spun magistraţii CAB, "poziţia sa procesuală, ca şi calitatea de martor conferită de procuror, sunt mai mult decât discutabile şi ridică numeroase semne de întrebare". Magistraţii CAB explică în motivare că, iniţial, procesul-verbal de sesizare din oficiu al DIICOT - Timişoara, datat 03.04.2012, îl viza în mod direct pe T.L. C. în cazul întâlnirii din data de 04.04.2012, ca şi ordonanţa din aceeaşi dată (03.04.2012) a DIICOT- Timişoara de declinare a competenţei către DNA - Structura Centrală. "După întâlnirea din 04.04.2012 dintre T.L. C. şi inculpaţii Gherasim Andrei şi Mann Nikolaus, martorul T.L. C. a fost oprit de lucrătorii de poliţie din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei şi condus la sediul acestei direcţii, întreaga sa atitudine ulterioară fiind în sensul colaborării cu Direcţia Naţională Anticorupţie.", se arată în motivarea CAB.
În motivare se menţionează şi că Andrei Gherasim şi Nikolaus Mann nu au recunoscut săvârşirea faptelor de care sunt învinuiţi. De asemenea, magistraţii CAB susţin că "din procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate la data de 04.04.2012 de cei doi inculpaţi în incinta aeroportului Otopeni, discuţii la care a participat şi martorul T.L. C., nu rezultă că inculpatul Gherasim Andrei a pretins, iar inculpatul Mann Nikolaus a promis acestuia, fie direct, fie prin intermediul martorului T.L. C., vreo sumă de bani pentru a interveni pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea dosarelor" de la ÎCCJ şi de la Tribunalul Braşov ale lui Mann, împrejurare confirmată şi de T.L. C. "care a arătat că nu s-a discutat cu această ocazie de vreo sumă de bani".
"De altfel, după întâlnirea din aeroportul Otopeni şi inculpatul Mann Nikolaus a fost oprit de lucrătorii de poliţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei şi condus la sediul acestei direcţii şi audiat la aceeaşi dată,04.04.2012,acesta nerelevând implicarea sa sau a inculpatului Gherasim Andrei în vreo activitate infracţională", se mai arată în motivarea CAB.
Potrivit judecătorilor, suma de 100.000 euro apare abia în discuţia dintre Andrei Gherasim şi martorul T.L. C. tot în data de 04.04.2012, însă după ce martorul fusese condus la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. "Martorul era cel care îi comunica inculpatului Gherasim Andrei că el este cel care i-a zis inculpatului Mann Nikolaus de această sumă, precizând că inculpatul Mann Nikolaus „mă presează, vrea să ştie cum facem, că el vrea să împrumute banii"", se mai arată în motivarea CAB.
În motivare, judecătorii reţin că din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi în mediul ambiental purtate de Andrei Gherasim cu T.L. C. rezultă, într-adevăr că aceştia au discutat despre dosarele în care Nikolaus Mann este parte, inclusiv cele de la ÎCCJ şi Tribunalul Braşov şi despre sumele de 100.000 Euro şi 50.000 Euro, însă, spun magistraţii, cei doi s-au referit doar "generic la anumite aspecte care ar conduce la ideea existenţei unor practici în instanţele româneşti care s-ar putea circumscrie infracţiunilor de corupţie".
Judecătorii CAB mai susţin că "tot în aceste convorbiri se face referire şi la încheierea unui contract de asistenţă juridică cu inculpatul Mann Nikolaus, la plata onorariului, la eliberarea de factură pentru suma pe care inculpatul Mann Nikolaus urma să o plătească sub forma de onorariu,inclusiv în convorbirea din data de 12.04.2012 cu ocazia remiterii sumei de 50 000 euro. "Din toate aceste convorbiri nu rezultă, în opinia Curţii, indicii temeinice (...) că suma de 100.000 euro a fost pretinsă şi promisă în această cauză pentru a se interveni pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea dosarelor nr.--- al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nr. --- al Tribunalului Braşov, în vederea obţinerii unor soluţii favorabile inculpatului Mann Nikolaus, ci numai anumite suspiciuni că modalitatea de lucru a inculpatului Gherasim Andrei nu ar putea fi întotdeauna conformă cu legea, suspiciuni la modul general şi nu concret cu privire la cele două cauze în legătură cu care se reţine în sarcina celor doi inculpaţi săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă", susţin judecătorii arătând că, în opinia Curţii, aceste suspiciuni "nu sunt în măsură, la acest moment, să justifice arestarea preventivă a inculpatului Gherasim Andrei".
"De altfel, astfel cum s-a mai menţionat cei doi inculpaţi nu au recunoscut săvârşirea faptelor în legătură cu care sunt cercetaţi, inculpatul Gherasim Andrei arătând că suma de 100.000 euro reprezintă onorariul de succes pe care trebuie să-l primească de la inculpatul Mann Nikolaus pentru reprezentare şi asistenţă juridică nu numai în dosarele nr. 911/1/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nr. 14219/62/2012 al Tribunalului Braşov, ci în toate cauzele în care inculpatul Mann Nikolaus este parte", explică judecătorii.
Potrivit magistraţilor, "chiar şi martorul T.L. C. ,iniţial la data de 04.04.2012,cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra sa de lucrătorii de politie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie,fiind găsită o bucată de hârtie pe care scria 100 000 ,a declarat că scrisul îi aparţine şi că reprezintă suma ce trebuia să o primească drept onorariu numitul Gherasim Andrei de la numitul Mann Nikolaus".
În plus, spun judecătorii, la dosarul cauzei se regăseşte contractul de asistenţă juridică nr.331920 din data de 10.04.2012 încheiat între cabinetul individual de avocatură al lui Andrei Gherasim şi Mann Nikolaus, având ca obiect oferirea de servicii juridice, constând în consultanţă juridică, asistenţă şi reprezentare într-un număr de 8 dosare, printre care cel de la Tribunalul Braşov şi un dosar de la Tribunalul Constanţa, a cărui strămutare a format obiectul dosarului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în care este prevăzut un onorariu de succes în cuantum de 100.000 euro. Potrivit motivării CAB, contractul dintre Gherasim şi Mann se regăseşte înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică aferente anului 2012. Despre acelaşi contract, spun judecătorii, "se face referire şi în discuţiile dintre inculpatul Mann Nikolaus şi martorul T.L. C.,inculpatul Mann Nikolaus spunând „îmi trimiteţi contractu' şi mă uit peste el, vedem care este treaba şi discutăm"". Magistraţii consideră că din această discuţie nu se poate aprecia "că aceasta este atitudinea unei persoane care promite şi care este dispusă să ofere bani pentru a i se rezolva favorabil anumite dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată".
În opinia Curţii, un alt aspect care "ridică serioase semne de întrebare" este împrejurarea că "deşi s-a reţinut că inculpatul Mann Nikolaus a promis suma de 100.000 euro pentru a i se soluţiona favorabil cele două dosare, deci avem un cumpărător de influenţă", acţiunea de prindere în flagrant a lui Andrei Gherasim "s-a realizat cu suma de 50.000 euro proveniţi din fondurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sumă pusă la dispoziţie martorului T.L. C. de această direcţie".
