• Secția Științele Naturii din Parcul Monument a fost înființată, în urmă cu 60 de ani, în clădirea unui fost restaurant, incintă improprie pentru expunerea și depozitarea exponatelor, care nici până la ora actuală nu a fost adusă la standardele unui muzeu veritabil • în timp, situația s-a degradat, până în zilele noastre, când această secție a Muzeului Brăila stă ascunsă într-o veritabilă junglă, prea puțin pusă în valoare • lucrurile s-ar putea schimba în bine, după cum dau de înțeles surse administrative
De-a lungul timpului, generații întregi și sute de mii de copii, elevi și adulți s-au bucurat să viziteze Muzeul de Științele Naturii, din Parcul Monument. Un mijloc de educație, cultură și cunoaștere, prin fascinantele diorame, acvariul cu pești exotici, diverse exponate și expoziții permanente sau tematice etc. Iar ca să prezentăm pe scurt istoria Secției de Științe ale Naturii amintim că, la 23 august 1881, în urma unei inițiative locale și prin Decret Regal al Regelui Carol I, se înființa Muzeul științific din Brăila, acesta incluzând și câteva colecții particulare din domeniul științelor naturii. Au fost apoi perioade dificile cauzate de lipsa specialiștilor în conservarea colecțiilor, depozitate temporar șI în condiții improprii, la Liceul “Nicolae Bălcescu”, iar în 1964 se deschide Secția de Științele Naturii, în clădirea unde a funcționat … Restaurantul Monument. De atunci și până astăzi, sediul secției este tot aici, iar de-a lungul anilor au avut loc completări ale colecțiilor, modificări ale spațiilor, și chiar degradarea unor piese. Noroc că din punct de vedere al personalului muzeului aici au fost și acționează specialiști de valoare: cercetători, muzeografi etc. confruntați nu de puține ori cu greutăți, însă preocupați ca secția să aibe spații și dotări adecvate unei asemenea instituții. Dovadă și proiectele întocmite de-a lungul anilor pentru modernizarea secției și chiar înființarea unei Grădini Botanice, proiect care, din păcate, a rămas fără finalizare, din cauza lipsei de fonduri șI în ton cu zicala “orice idee bună rămâne înțepenită la stadiul de proiect”. Privind spațiile, proiectate pentru un restaurant, și improprii unui muzeu, s-a recurs mereu la mutări, reorganizări și “modernizări “ ad-hoc, pentru a rezolva o problemă stringentă, în defavoarea altei activități. Fără vreo extindere a sediului. Nici măcar cu o sală pentru expuneri, conferințe sau proiecții video. Ca să nu mai vorbim de cea mai grea problemă: spațiile de depozitare. Iar în interiorul muzeului, la întreruperea curentului, aerul este greu respirabil iar semiîntunericul devine omniprezent.
Situație inadmisibilă la intrarea în muzeu
Dacă în anii '70, prezența secției era semnalată printr-o firmă de mare dimensiuni ce atrăgea atenția de la distanță, în anii din urmă totul se rezuma la o parodie de tablă ruginită, format A4 și agățată cu sârmă de poartă. Astăzi, firma și programul sunt din material aluminu eloxat, dar tot mici. Apropo: de ce Secția de Științele Naturii să nu fie semnalată, și ca obiectiv turistic, printr-un panou specific domeniului și amplasat în zona porții?!
Și cum proverbul cu “afară e vopsit gardul…” e valabil și la Secția de Științele Naturii, surprizele nedorite, chiar situațiile incredibile, începând chiar de la poartă: imediat, în dreapta, un depozit al salubriștilor, unde sunt câteva pubele infecte, mături, lopeți, gunoi și un furtun, apoi două indicatoare de circulație abandonate, iar în stânga o ușă de la o toaletă ecologică, culcată lângă gard și folosită de secție pentru stăvilirea apei care, dinspre parc, inundă curtea când plouă. Pășești pe aleea cu pavele aduse din carieră; dar cu mare grijă, să nu îți rupi picioarele în gropile create. Fără a fi înlocuite cu asfalt (cum e moda la Brăila) pavelele ar putea fi “repuse în operă” ca la carte.
La intrarea în muzeu, copaci bătrâni și rupți de furtună. Și până deunăzi nu puteai trece fără a observa inclusiv o bancă veche de zeci de ani, scorojită, distrusă la ultima furtună de un copac rupt și având ca sprijin o creangă și câțiva bolovani din beton. Vrei să mai faci câțiva pași, însă un câine roșcat, fioros, de care se feresc și muzeografii, îți iese brusc în cale din pădurea/jungla de nepătruns și fără gard de lângă muzeu. Situația câinelui a fost semnalată fără succes, așa cum nu s-a reușit nici prinderea lui într-o cușcă mare din plasă metalică, pusă de personalul secției, pe post de capcană. Te întristează vegetația ca de junglă, cu bălării și boscheți, arbuști crescuți sălbatic sau netoaletați, apoi dai de ceva inadmisibil: pe spațiul “rezervat” secției de Etnografie și Folclor, mai multe cruci, din care una foarte mare, provenind de la o biserică, culcate la pământ! Și cărora le țin companie niște valțuri și diverse cioplituri în piatră, precum și două ghizduri de fântână (cu gunoi în ele) aduse dintr-un traseu al transhumanței din Câmpia Bărăganului. La începuturile muzeului, una dintre fântâni avea și o cumpănă cu ciutură de lemn și un fier de plug legat de ea. Amintiri, amintiri… dar și alte lucruri sesizate: o mare parte din piese sunt depozitate la circa un kilometru distanță, în câteva camere ale Grădiniței nr.11, lângă E-urile din Viziru III. Și, incredibil: toaleta Secției se află, din 1964, în spatele clădirii, deasupra unei fose septice, iar asta în condițiile în care rețeaua de canalizare este la doi pași... “Uneori, Secția din Parcul Monument a fost copilul vitreg al muzeului din Piața Traian!”, ne declara un iubitor al naturii interesat de tot ce are specific județul Brăila.
Semnale încurajatoare, pentru modernizarea și extinderea Secției de Științele Naturii
La câteva zile după prima documentare am revenit la muzeu, iar situația era neschimbată, singura excepție fiind doar dispariția acelei bănci distrusă de intemperii. Am constatat, totuși, că aleea interioară fusese măturată recent...însă, faptul cel mai important și dătător de speranță este că la fața locului au venit reprezentanți ai Consiliului Județean și Primăriei, Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Est din Brăila, Muzeului de Istorie “Carol I” și un arhitect de specialitate, pentru întocmirea de proiecte care să atragă fondurile necesare îmbunătățirii radicale a situației de la Secția de Științele Naturii. “Lucrurile se complică oarecum, deoarece sunt probleme de eligibilitate, existând necesitatea ca Primăria să cedeze o parte din terenul aflat în proximitatea Secției. Iar un obiectiv la fel de important este ca Secția să funcționeze într-un sediu modern, futurist, potrivit standardelor în domeniu. Chestiunile în discuție nu sunt insurmontabile, și din aproape în aproape, se pot găsi soluții”, așa s-ar putea rezuma concluzia vizitei în teren a respectivei comisii, potrivit unor surse din cadrul administrației locale.
Nu am aflat însă ce șanse sunt ca în Parcul Monument să ia ființă și o Grădină Botanică. Care să se alăture fericit unui posibil Muzeu de Etnografie și Folclor, cu gospodării și case specifice Bărăganului brăilean și pisciculturii.
