Deocamdată doar teoretic, teritoriul administrativ al municipiului Brăila este mai mare cu 700 de hectare decât era în urmă cu un an. Asta după ce o instanţă de judecată a tranşat o dispută teritorială între comuna Măraşu şi municipiul Brăila în favoarea Brăilei. Astfel, judecătorii au stabilit că mare parte din terenul situat vizavi de oraş, între malul Dunării şi digul Insulei Mari, se încadrează în Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Brăila. Hotărârea Civilă cu nr. 181 a fost emisă de Secţia Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Brăila în luna martie a anului trecut. UAT Măraşu a făcut contestaţie, însă acţiunea a fost respinsă de Tribunal în decembrie 2015, hotărârea favorabilă Brăilei rămânând astfel definitivă. Chiar şi aşa, Primăria Măraşu nu se lasă, formulând o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţie în anulare şi revizuire, aspecte ce se află încă pe rolul instanţelor. "Nu renunţăm, fiindcă acea suprafaţă de teren a trecut la UAT Măraşu în 1999, când fostul primar al Brăilei, Anton Lungu, a semnat un proces verbal pentru delimitarea administrativ teritorială a celor două UAT-uri. Conform acelui document, ne închideam cu limita de hotar pe mijlocul Dunării şi aşa e normal să rămână în continuare", ne-a declarat Nicolae Niţescu, primarul comunei Măraşu.
Întrebat de ce insistă să păstreze pe teritoriul comunei acel teren, primarul Niţescu a recunoscut că nu prea are un motiv întemeiat. "Ce-i drept, este vorba despre o suprafaţă inundabilă care se află în proprietatea «Romsilva». Nu prea avem ce impozite să încasăm de pe acel teren, dar, totuşi, dacă aşa a fost înţelegerea în 99, semnată între Măraşu şi Brăila, aşa trebuie să rămână în continuare...", ne-a spus edilul comunei din Insula Mare a Brăilei.
Pe de altă parte, funcţionari din cadrul Primăriei Brăila deja văd o utilitate practică pentru acel teren intrat în administrarea teritorială a municipiului. Arhitectul-şef Marian Ion, de exemplu, se declară de-a dreptul entuziasmat: "Acel teren figura în cărţile funciare existente în anii 80 şi chiar 90 ca fiind pe teritoriul municipiului Brăila. Prin reintrarea sa pe raza municipiului, Brăila redevine, din punct de vedere geografic, primul oraş românesc prin care trece efectiv Dunărea, al doilea fiind Sulina. Apoi, avem deschise o serie de oportunităţi care până acum nu existau. Suprafaţa aceasta de teren reprezintă o premiză pentru accesarea de fonduri europene, posibil pe Strategia Dunării, pentru a organiza activităţi de petrecere a timpului liber. De exemplu, pe acest teren se poate face cel mai mare ecoparc inundabil din România. Există deja un canal pe care se poate merge cu barca şi care poate fi extins", ne-a declarat arhitectul şef. Acesta recunoaşte că nu avea cunoştinţă de faptul că Primăria Măraşu a uzat de căi extraordinare de atac a hotărârii definitive a Tribunalului Brăila şi că situaţia terenului de pe malul drept al Dunării încă nu este tranşată. Cu toate acestea, se declară optimist că lucrurile vor rămâne favorabile municipiului.
Sfatul experţilor: nuclee turistice
Arhitectul şef ne-a mai spus că, deja, terenul în cauză a fost prins într-o variantă a viitorului Plan Urbanistic General (PUG) al Brăilei ca fiind pe raza oraşului. Mai mult, specialiştii Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu" Bucureşti, cei care lucrează la elaborarea noului PUG au sugerat amenajarea unor nuclee turistice în acest spaţiu. Astfel, deşi nu se pot face construcţii definitive în acea zonă inundabilă, experţii atrag atenţia că acolo pot fi amplasate puncte - eventual pontoane plutitoare - unde să poată fi cazaţi temporar turiştii. Astfel, zona în cauză care, pe timpul verii, după ce este inundată de Dunăre, devine la fel de atractivă turistic ca şi Balta Mică a Brăilei, poate reprezenta un mare avantaj pentru municipiu. Asta pentru că se află foarte aproape de zona centrului vechi, fiind accesibilă în doar câteva minute, prin traversarea fluviului cu barca.
Brăilenii mai în vârstă îşi amintesc că, în urmă cu 20 - 30 de ani, zona respectivă era exploatată turistic, acolo fiind amenajat popasul de la Corotişca, care atrăgea o mulţime de localnici, dar şi de vizitatori veniţi din alte părţi, dornici de un grătar, o bere rece, o plimbare în natură sau pur şi simplu o "baie" de soare. Între timp, "Corotişca" a dispărut, însă asta nu înseamnă că zona este complet pustie vara. Dimpotrivă, brăilenii cu bani care sunt proprietari de bărci preferă să meargă la picnic în acea semi-sălbăticie. Se aude că nici vânătorilor italieni nu le-ar fi străină acea porţiune de teren inundabil.
Facem sau nu facem ceva cu terenul?
Cum văd factorii de decizie din Primăria Brăila oportunitatea exploatării acelui teren "verde" de pe malul de vizavi? Ca să fim cât se poate de echidistanţi, am cerut puncte de vedere atât de la viceprimarul PNL, Alexandru Dănăilă, cât şi de la viceprimarul PSD, Doiniţa Ciocan. Primul lucru care a ieşit în evidenţă a fost că niciunul dintre aceştia nu ştia despre ce este vorba. Astfel, atât Dănăilă cât şi Ciocan au recunoscut că nu sunt în temă cu situaţia terenului respectiv. Amândoi au cerut un răgaz pentru a se informa, apoi au revenit cu părerea proprie pe marginea subiectului. Viceprimarul Alexandru Dănăilă se declară sceptic: "Din punct de vedere administrativ, este foarte greu, dacă nu imposibil să se amenajeze ceva acolo. Terenul respectiv are deja proprietari. Este vorba despre «Romsilva», pentru suprafaţa împădurită, şi de Apele Române, pentru porţiunea de plajă de pe malul Dunării. Aceşti proprietari ar trebui să înceapă demersurile pentru amenajarea unor spaţii recreative. Dar, dată fiind natura inundabilă a terenului şi statutul lui special, legat de faptul că se află la o distanţă mică de graniţa cu alt stat, este greu de vorbit despre anumite amenajări. În plus, deocamdată lucrurile nu sunt clare în ceea ce priveşte delimitarea teritorială între Brăila şi Măraşu, din moment ce UAT Măraşu a uzat de căi extraordinare de atac împotriva deciziei tribunalului de a trece acel teren pe raza UAT Brăila", afirmă, pe un ton pragmatic, viceprimarul liberal.
Celălalt viceprimar, PSD-ista Doiniţa Ciocan, a cerut, la rândul său, răgaz pentru a se pune în temă, apoi a formulat un punct de vedere ceva mai optimist. "Noi deja am început să gândim proiecte pe Strategia Dunării, deci ar trebui să scriem proiectele în cauză în aşa fel încât să valorificăm această suprafaţă. E bine că avem posibilitatea de a duce proiecte interesante pe această sursă de finanţare care este Strategia Dunării", ne-a declarat Doiniţa Ciocan. Aceasta atrage atenţia, însă, că mai întâi trebuie lămurit litigiul cu UAT Măraşu, apoi trebuie făcute reglementările de urbanism prevăzute de lege, abia apoi terenul respectiv putând fi considerat ca făcând parte din teritoriul administrativ al Brăilei.
