La final de an 2008, dar pe inceput de mandat, noile autoritati municipale au pus la punct o strategie de dezvoltare a municipiului, pina in anul 2012, in care au inclus si analize de tip SWOT (puncte tari, puncte slabe) structurate pe principalele sectoare de activitate. Teoretic, pentru un an normal 2009, analiza poate fi considerata corecta, insa, practic, in conditiile in care ne asteapta un an in care criza economica globala va lovi cu adevarat Braila, analiza nu sufla un cuvintel despre aceasta amenintare majora, care va da peste cap unele asa-zise "puncte tari". In plus, municipalitatea mizeaza foarte mult pe dezvoltarea Zonei Libere si a Parcului Industrial, care de ani de zile este doar un cimp pe care pasc animalele si pe valorificarea potentialului turistic al Brailei, respectiv al Dunarii si eventual, al Insulei Mici, domeniu in care nu s-a facut absolut nimic in ultimii 20 de ani.
Spre exemplu, in analiza SWOT pentru activitatea industriala au fost identificate urmatoarele puncte tari: "ponderea sectorului privat a devenit majoritara in municipiul Braila la sfirsitul anului 2006; existenta unor activitati industriale cu traditie in municipiu; diminuarea trendului descendent al reducerii numarului de salariati din industrie in ultimii ani; existenta unor active si a unei infrastructuri cu potential productiv insuficient folosite; concentrarea urbana este favorabila dinamizarii activitatii industriale". In ce priveste punctele slabe, acestea ar fi urmatoarele: "utilizarea neperformanta a unora dintre capacitatile industriei prelucratoare; practicarea unui management si a unui marketing neperformante; un raport de dependenta destul de ridicat intre salariatii din industrie si someri; nivel relativ scazut al motivarii salariatilor; ponderea mare a unor societati industriale aflate in dificultate". Practic, acest ultim punct vine sa incline balanta spre minus, intrucit companiile reprezentative pentru judetul nostru au anuntat, printre alte semnale negative, un 2009 cu mari probleme in asigurarea portofoliului de comenzi care sa asigure front de lucru propriilor angajati. Administratia "Promex" chiar a punctat ca unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care isi doreste sa-l faca salariatilor este pastrarea locurilor de munca si pentru 2009. Nici pentru salariatii de la "Laminorul" viitorul nu prea suna bine, intrucit ei au oprit productia de citeva saptamini pe fondul crizei accentuate pe piata metalurgica si deja administratia a dat afara 29 de persoane. De altfel si SC "Phoenix", firma fostului primar, Constantin Sever Cibu, care activeaza tot in sectorul metalurgic, are probleme fiind recent declansata procedura de insolventa, care, de cele mai multe ori, precede un faliment. Cei mai mari producatori agricoli locali au si ei de furca din cauza efectelor secetei prelungite din ultimii ani, in timp ce in sectorul zootehnic interdictia la export pentru carnea de porc le da frisoane patronilor in domeniu.
Autoritatile au mentionat, in strategia dezvoltarii economice a municipiului si oportunitatile pe care le vad pentru Braila: "adaptarea rapida la sprijinul financiar si institutional european, pentru a dezvolta o industrie performanta; comercializarea pe pietele interne si externe a produselor brailene competitionale; existenta unei infrastructuri de productie ce poate fi valorificata in dezvoltarea afacerilor; forta de munca bine calificata si cu experienta; initierea de activitati industriale in afara celor traditionale in Zona Libera, in spatiile de productie existente in Parcul Industrial; stimularea infiintarii de IMM-uri cu activitati industriale diverse". Edilii nu au uitat nici de amenintarile posibile, in analiza lor: "lipsa unei piete interne a fortei de munca industriale diversificate, relativ omogene si dinamice; cadrul legislativ instabil, care nu stimuleaza in suficienta masura dezvoltarea afacerilor; concurenta produselor de import superioare calitativ si ca pret; fluxuri de import de marfuri relativ slabe in calitate, dar cu o prezentare puternica pe piata braileana". Privite in ansamblu, toate aceste puncte tari, slabe, oportunitati de dezvoltare, plus amenintari conduc in final tot spre un mare minus intrucit, de exemplu, dezvoltarea sectorului privat este in mod evident pusa sub un mare semn de intrebare, in contextul in care accesul la credite al firmelor este foarte greoi pe fondul crizei. Neputind lua credit, investitorii locali nu pot asigura partea de cofinantare in viitoare proiecte investitionale axate pe finantare europeana.
"Comportamente si mentalitati vechi in activitatea de comert, in raporturile cu clientii"
In ce priveste activitatea comerciala si de servicii din municipiu, autoritatile au descoperit mai multe puncte tari: "gradul inalt de concentrare a populatiei urbane si densitatea ridicata; accesul relativ facil la pietele europene, in baza unor relatii traditionale; potentialul ascendent de dezvoltare a pietei serviciilor necomerciale; existenta unui potential turistic balnear atractiv; posibilitatile relativ mari de valorificare turistica a Dunarii (vinatoare, pescuit sportiv, yahting); posibilitatile semnificative de agrement in interiorul zonei urbane a municipiului". Punctele slabe identificate in acest domeniu se refera la: "practicarea unor chirii ridicate pentru spatiile comerciale; reducerea relativa a numarului de turisti; fluctuatia mare a fortei de munca din activitatea turistica, cu impact defavorabil asupra calitatii prestatiilor; slaba amenajare si insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes specific (obiective turistice, culturale, etc); exploatarea sub posibilitati a potentialului turistic al fluviului Dunarea; comportamente si mentalitati vechi in activitatea de comert, in raporturile cu clientii; puterea financiara redusa a investitorilor din comert si din servicii, cu impact asupra volumului afacerilor". In ceea ce priveste oportunitatile de dezvoltare a comertului si serviciilor, asa cum au fost stabilite de edili, acestea sint: "largirea ofertei de servicii a Zonei Libere, dezvoltarea sectorului privat, generator permanent de locuri de munca in domenii necomerciale, exigente sporite ale cererii efective, capabile sa determine imbunatatirea ofertei de servicii; oportunitati speciale de dezvoltare a ecoturismului in Insula Mica a Brailei; dezvoltarea turismului de vinatoare si pescuit si respectiv, a agroturismului; dezvoltarea si amplificarea turismului de agrement si a croazierelor pe Dunare si in Delta". Autoritatile apreciaza insa ca exista si o serie de amenintari, pe acest domeniu: concurenta cu firmele din Galati si Tulcea; distanta relativ mica fata de Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre - centre de absorbtie a turistilor; ineficienta gestionarii serviciilor de salubritate; volum semnificativ al economiei subterane, in afara sferei serviciilor".
Pe sectorul investitional, mai multe puncte slabe
Este cunoscut faptul ca una dintre solutiile indicate de economisti pentru a depasi perioadele de criza este realizarea unor investitii in infrastructura. De altfel, americanii au depasit marea criza de acum citeva zeci de ani prin realizarea unor ample investitii la acest capitol. In strategia locala de dezvoltare a municipiului in urmatorii patru ani sint prevazute ca puncte tari: "evolutia semnificativ crescatoare a investitiilor in ultimii ani; ponderea ridicata a investitiilor private in totalul investitiilor la nivel de municipiu". Practic, aceste doua fraze reprezinta doar o constatare a unei situatii de fapt, fara a detalia, asa cum este de asteptat in cazul unei strategii, mai ales pentru o perioada de criza, care sint masurile avute in vedere a fi puse in aplicare pe viitor cu scopul unei dezvoltari durabile. Punctele slabe sint mai multe: "volum relativ mic al investitiilor productive in raport cu cerintele unei structuri economice optime; randamentul scazut al investitiilor in sectorul public; dinamica redusa a investitiilor in servicii necomerciale; ponderea mare a micilor investitori in comert si servicii; volumul inca scazut al investitiilor straine in raport cu media nationala si cu cerintele moderne de dezvoltare". Oportunitatile identificate de edili, pe acest sector, se refera la: "simplificarea procedurilor de obtinere a vizelor, autorizatiilor si licentelor de functionare; cresterea atractivitatii Zonei Libere prin dotari tehnice si facilitati economice; reorganizarea si consolidarea institutiilor care acorda servicii de consultanta, in vederea sprijinirii afacerilor; realizarea de investitii cu scopul generarii de surse alternative de energie; valorificarea strategiilor nationale si regionale investitionale intr-o cota ascendenta catre municipiul Braila".
In ce priveste amenintarile pe partea de investitii in municipiu, acestea au fost stabilite dupa cum urmeaza: "elaborarea unor acte normative care sa ingreuneze piata creditelor imobiliare; competitia investitionala inegala in raport cu firmele straine puternice, cu consecinte nefavorabile asupra sectorului productiv local".
Spre exemplu, in analiza SWOT pentru activitatea industriala au fost identificate urmatoarele puncte tari: "ponderea sectorului privat a devenit majoritara in municipiul Braila la sfirsitul anului 2006; existenta unor activitati industriale cu traditie in municipiu; diminuarea trendului descendent al reducerii numarului de salariati din industrie in ultimii ani; existenta unor active si a unei infrastructuri cu potential productiv insuficient folosite; concentrarea urbana este favorabila dinamizarii activitatii industriale". In ce priveste punctele slabe, acestea ar fi urmatoarele: "utilizarea neperformanta a unora dintre capacitatile industriei prelucratoare; practicarea unui management si a unui marketing neperformante; un raport de dependenta destul de ridicat intre salariatii din industrie si someri; nivel relativ scazut al motivarii salariatilor; ponderea mare a unor societati industriale aflate in dificultate". Practic, acest ultim punct vine sa incline balanta spre minus, intrucit companiile reprezentative pentru judetul nostru au anuntat, printre alte semnale negative, un 2009 cu mari probleme in asigurarea portofoliului de comenzi care sa asigure front de lucru propriilor angajati. Administratia "Promex" chiar a punctat ca unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care isi doreste sa-l faca salariatilor este pastrarea locurilor de munca si pentru 2009. Nici pentru salariatii de la "Laminorul" viitorul nu prea suna bine, intrucit ei au oprit productia de citeva saptamini pe fondul crizei accentuate pe piata metalurgica si deja administratia a dat afara 29 de persoane. De altfel si SC "Phoenix", firma fostului primar, Constantin Sever Cibu, care activeaza tot in sectorul metalurgic, are probleme fiind recent declansata procedura de insolventa, care, de cele mai multe ori, precede un faliment. Cei mai mari producatori agricoli locali au si ei de furca din cauza efectelor secetei prelungite din ultimii ani, in timp ce in sectorul zootehnic interdictia la export pentru carnea de porc le da frisoane patronilor in domeniu.
Autoritatile au mentionat, in strategia dezvoltarii economice a municipiului si oportunitatile pe care le vad pentru Braila: "adaptarea rapida la sprijinul financiar si institutional european, pentru a dezvolta o industrie performanta; comercializarea pe pietele interne si externe a produselor brailene competitionale; existenta unei infrastructuri de productie ce poate fi valorificata in dezvoltarea afacerilor; forta de munca bine calificata si cu experienta; initierea de activitati industriale in afara celor traditionale in Zona Libera, in spatiile de productie existente in Parcul Industrial; stimularea infiintarii de IMM-uri cu activitati industriale diverse". Edilii nu au uitat nici de amenintarile posibile, in analiza lor: "lipsa unei piete interne a fortei de munca industriale diversificate, relativ omogene si dinamice; cadrul legislativ instabil, care nu stimuleaza in suficienta masura dezvoltarea afacerilor; concurenta produselor de import superioare calitativ si ca pret; fluxuri de import de marfuri relativ slabe in calitate, dar cu o prezentare puternica pe piata braileana". Privite in ansamblu, toate aceste puncte tari, slabe, oportunitati de dezvoltare, plus amenintari conduc in final tot spre un mare minus intrucit, de exemplu, dezvoltarea sectorului privat este in mod evident pusa sub un mare semn de intrebare, in contextul in care accesul la credite al firmelor este foarte greoi pe fondul crizei. Neputind lua credit, investitorii locali nu pot asigura partea de cofinantare in viitoare proiecte investitionale axate pe finantare europeana.
"Comportamente si mentalitati vechi in activitatea de comert, in raporturile cu clientii"
In ce priveste activitatea comerciala si de servicii din municipiu, autoritatile au descoperit mai multe puncte tari: "gradul inalt de concentrare a populatiei urbane si densitatea ridicata; accesul relativ facil la pietele europene, in baza unor relatii traditionale; potentialul ascendent de dezvoltare a pietei serviciilor necomerciale; existenta unui potential turistic balnear atractiv; posibilitatile relativ mari de valorificare turistica a Dunarii (vinatoare, pescuit sportiv, yahting); posibilitatile semnificative de agrement in interiorul zonei urbane a municipiului". Punctele slabe identificate in acest domeniu se refera la: "practicarea unor chirii ridicate pentru spatiile comerciale; reducerea relativa a numarului de turisti; fluctuatia mare a fortei de munca din activitatea turistica, cu impact defavorabil asupra calitatii prestatiilor; slaba amenajare si insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes specific (obiective turistice, culturale, etc); exploatarea sub posibilitati a potentialului turistic al fluviului Dunarea; comportamente si mentalitati vechi in activitatea de comert, in raporturile cu clientii; puterea financiara redusa a investitorilor din comert si din servicii, cu impact asupra volumului afacerilor". In ceea ce priveste oportunitatile de dezvoltare a comertului si serviciilor, asa cum au fost stabilite de edili, acestea sint: "largirea ofertei de servicii a Zonei Libere, dezvoltarea sectorului privat, generator permanent de locuri de munca in domenii necomerciale, exigente sporite ale cererii efective, capabile sa determine imbunatatirea ofertei de servicii; oportunitati speciale de dezvoltare a ecoturismului in Insula Mica a Brailei; dezvoltarea turismului de vinatoare si pescuit si respectiv, a agroturismului; dezvoltarea si amplificarea turismului de agrement si a croazierelor pe Dunare si in Delta". Autoritatile apreciaza insa ca exista si o serie de amenintari, pe acest domeniu: concurenta cu firmele din Galati si Tulcea; distanta relativ mica fata de Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre - centre de absorbtie a turistilor; ineficienta gestionarii serviciilor de salubritate; volum semnificativ al economiei subterane, in afara sferei serviciilor".
Pe sectorul investitional, mai multe puncte slabe
Este cunoscut faptul ca una dintre solutiile indicate de economisti pentru a depasi perioadele de criza este realizarea unor investitii in infrastructura. De altfel, americanii au depasit marea criza de acum citeva zeci de ani prin realizarea unor ample investitii la acest capitol. In strategia locala de dezvoltare a municipiului in urmatorii patru ani sint prevazute ca puncte tari: "evolutia semnificativ crescatoare a investitiilor in ultimii ani; ponderea ridicata a investitiilor private in totalul investitiilor la nivel de municipiu". Practic, aceste doua fraze reprezinta doar o constatare a unei situatii de fapt, fara a detalia, asa cum este de asteptat in cazul unei strategii, mai ales pentru o perioada de criza, care sint masurile avute in vedere a fi puse in aplicare pe viitor cu scopul unei dezvoltari durabile. Punctele slabe sint mai multe: "volum relativ mic al investitiilor productive in raport cu cerintele unei structuri economice optime; randamentul scazut al investitiilor in sectorul public; dinamica redusa a investitiilor in servicii necomerciale; ponderea mare a micilor investitori in comert si servicii; volumul inca scazut al investitiilor straine in raport cu media nationala si cu cerintele moderne de dezvoltare". Oportunitatile identificate de edili, pe acest sector, se refera la: "simplificarea procedurilor de obtinere a vizelor, autorizatiilor si licentelor de functionare; cresterea atractivitatii Zonei Libere prin dotari tehnice si facilitati economice; reorganizarea si consolidarea institutiilor care acorda servicii de consultanta, in vederea sprijinirii afacerilor; realizarea de investitii cu scopul generarii de surse alternative de energie; valorificarea strategiilor nationale si regionale investitionale intr-o cota ascendenta catre municipiul Braila".
In ce priveste amenintarile pe partea de investitii in municipiu, acestea au fost stabilite dupa cum urmeaza: "elaborarea unor acte normative care sa ingreuneze piata creditelor imobiliare; competitia investitionala inegala in raport cu firmele straine puternice, cu consecinte nefavorabile asupra sectorului productiv local".
