• zeci de angajatori locali, precum şi elevi ori tineri brăileni abia intraţi pe piaţa muncii au fost ţinta unei noi acţiuni a ITM Brăila menită să atragă atenţia asupra consecinţelor economice şi sociale privind munca nedeclarată
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a organizat şi susţinut zilele trecute o a doua acţiune în cadrul unei campanii la nivel local pentru a atrage atenţia, atât angajatorilor locali cât şi a salariaţilor dar şi celor în căutarea unui loc de muncă, asupra implicaţiilor majore şi repercursiunilor economice şi sociale ale fenomenului muncă nedeclarată. “Ţinând cont de efectele negative ale acestui fenomen, pe termen scurt dar mai ales pe termen lung, atât pentru individ cât şi pentru societate, în vederea conştientizării acestui fapt, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a desfăşurat, miercuri, 30 august, o acţiune de informare şi conştientizare cu privire la transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată, la care au fost invitaţi şi au răspuns prin prezenţă la eveniment, angajatori locali, persoane fizice, elevi, studenţi, precum şi alte persoane interesate. Cu această ocazie, printre altele, au fost prezentate formele sub care se defăşoară munca nedeclarată, cauzele şi efectele muncii nedeclarate, precum şi dezavantajele atât pentru lucrător cât şi pentru societate”, ne-a declarat Liviu Arhire, inspectorul şef al ITM Brăila. De asemenea, sursa citată a insistat asupra faptului că munca la negru are efecte negative complexe şi de o gravitate considerabilă pentru individ, pentru societate, pentru bugetul de stat, pentru sistemele de asigurare socială şi pentru economie, ca un tot unitar. “Munca nedeclarată transformă locul de muncă din SIGUR în NESIGUR pentru că presupune lipsa perspectivelor pe termen lung. Nu vor exista posibilităţi reale de progres profesional, nu vor exista condiţii clare de protecţie sociale, iar salariile vor fi, în majoritatea timpului, mai mici decât cele existente pe piaţa forţei de muncă”, a mai spus Arhire.
Care sunt cele mai comune forme de muncă nedeclarată:
- înţelegerea dintre angajator şi salariat în urma căreia acesta din urmă acceptă să presteze muncă fără semnarea unui contract individual de muncă fapt care îl privează de drepturile şi obligaţiile ce decurg din lege;
- neîncheierea contractului individual de muncă pentru perioada de probă;
- folosirea în mod ilegal a forţei de muncă ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.).
Care sunt dezavantajele pentru persoana care prestează activitate nedeclarată:
- nu beneficiază de pensie de limită de vârstă, anticipată, anticipată parţial, de invaliditate sau de urmaş;
- nu se acordă ajutorul de deces;
- nu beneficiază de asistenţă medicală gratuită, medicamentaţie gratuită sau compensată;
- nu se bucură de drepturile protective privind securitatea şi sănătatea în muncă, de echipament de lucru şi protecţie şi alimentaţie antidot la care ar avea dreptul în funcţie de specificul activităţii;
- nu beneficiază de şomaj şi indemnizaţie de sprijin;
- nu este asigurat pentru riscuri previzibile şi imprevizibile cum ar fi invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, bătrâneţea, decesul;
- nu are dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;
- nu i se plăteşte diurnă pentru deplasare şi detaşare şi indemnizaţia de transport;
- nu are dreptul la concediul legal de odihnă plătit şi alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie), pentru studii etc.;
- nu se bucură de siguranţa plăţii muncii prestate;
- salariul rămâne mereu la latitudinea angajatorului;
- plata salariului se poate amâna oricât doreşte angajatorul;
- săvârşeşte o evaziune fiscală deoarece fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor;
- nu se bucură de protecţie socială, nu beneficiază de prestaţii din asigurările sociale, asigurările de sănătate, asigurările de şomaj, asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale, asigurările provenite din bugetul consolidat.
Care sunt cauzele muncii la negru?
Cauzele muncii nedeclarate sunt variate, cu determinare multifactorială şi cu legătură directă faţă de situaţia economică a angajatului şi a angajatorului, de nivelul lor de instruire şi nu numai:
- dezechilibrul dintre cererea şi oferta de locuri de muncă pe piaţa muncii, generat de dispariţia marilor unităţi industriale sau a restructurării acestora cu personal restrâns;
- fiscalitatea apreciată drept ridicată de către majoritatea operatorilor de pe piaţa muncii;
- existenţa economiei subterane;
- faptul că marea majoritate a angajatorilor sunt adepţii politicii de obţinere a unor profituri importante pe termen scurt, în detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu şi lung;
- instabilitatea economico-financiară a unor întreprinderi private din categoria IMM-urilor;
- vulnerabilitatea unor largi categorii socio-profesionale rezultată din faptul că îşi găsesc cu greu un loc de muncă conform cu pregătirea de specialitate şi experienţă în domeniu;
- nivelul scăzut al reconversiei profesionale;
- veniturile mici ale unei părţi importante din populaţia activă şi foarte mici pentru pensionari şi nevoia presantă de completare a acestora până la nivelul de acceptabilitate al individului.
Schimbări în Codul Muncii: noi reguli pentru sancţionarea muncii la negru
Potrivit celor mai recente modificări aduse legislaţiei muncii, inspectorii de muncă pot dispune, pe lângă amenzi, sistarea activităţii unui angajator, în cazul în care acesta are angajaţi fără contract, nu a înregistrat contractul în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau primeşte angajaţi la muncă în perioada în care contractul este suspendat.
Modificările aduse Codului Muncii au fost aprobate printr-o Ordonanţă de Urgenţă publicată deja în Monitorul Oficial. Astfel, poate fi sistată activitatea unui angajator dacă primeşte la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual, caz care se pedepseşte şi cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. De asemenea, activitatea unei societăţi poate fi sistată şi dacă angajatorul primeşte la muncă o persoană fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, fiind aplicată şi amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Sancţiunile pentru angajat şi angajator sunt similare şi dacă firma primeşte la muncă un salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului,”angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale aplicate şi după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii, prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de munca în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă şi constituirea şi plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitatea nedeclarată”.
Mai trebuie spus că, de acum există posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului verbal de sancţionare.
